Agricultura Romaniei - Agricultura României
Agricultura Romaniei

Agricultura Romaniei

Cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Acvatică din Iași (SCDAEA) a Universității Alexandru Ioan Cuza au realizat un minisistem acvaponic. Acesta este de tipul floating raft/rafturi plutitoare si compus dintr-o plută (raft) realizată din tuburi de PVC și coșuri umplute cu bioballs-uri care au rolul de susținere a rădăcinilor plantelor dar și pentru dezvoltarea comunităților de bacterii nitrificatoare.

,,Acest sistem a fost montat într-un bazin metalic în care sunt crescuți sturioni din specia Acipenser ruthenus (cega) pe perioada verii. Scopul este acela de a studia capacitatea de îmbunătățire a calității apei prin utilizarea unor combinații de specii de plante, medii de suport pentru rădăcinile plantelor și bacteriile care se formează pe aceste medii. De asemenea, se dorește creșterea gradului de conștientizare publică privind utilitatea sistemelor acvaponice, ca sisteme de producție de alimente în mediul urban concomitent cu prezervarea calității mediului acvatic. Sistemele acvaponice încorporează sistemele de acvacultură (creșterea peștilor) și sistemele hidroponice (cultivarea plantelor pe apă) într-un sistem unic. Principiul care stă la baza acvaponiei se bazează pe ciclul azotului, principala sursă de azot introdusă în sistem fiind furajele peștilor. Concret, apa din bazinul de creștere al peștilor ajunge într-un bazin de filtrare biologică în care bacteriile nitrificatoare (Nitrosomonas sp. și Nitrobacter sp.) transforma amoniacul rezultat din procesele metabolice ale peștilor și din furajele neconsumată în nitriți și apoi în nitrați, după care, această apă bogată în nutrienți, este condusă către plante și înapoi la pești. Plantele utilizează sursa de azot din apă pentru procesele fiziologice de creștere și dezvoltare. În același timp, prin preluarea compușilor de azot dar și a altor compuși cum ar fi cei de fosfor din apă se produce epurarea acesteia și deci o îmbunătățire a calității ei, fapt care va determina o stare fiziologică mai bună a peștilor. În plus, sistemele hidroponice pot integra componenta de filtrare biologică, ceea ce va duce la o reducere a costurilor de operare’’, a susținut dr. ing. Barbacariu Cristian-Alin, director SCDAEA.

Colectivul de la SCDAEA susține că există mai multe tipuri de sisteme hidroponice ce pot fi utilizate în acvaponie: a) sistem hidroponic cu pat de nisip sau pietriș – rădăcinile plantelor sunt susținute de un pat subțire de pietriș sau nisip și pentru o bună aerare a rădăcinilor patul este inundat după care este drenat;

IMG 3532
b) sistem hidroponic de tip NFT nutrient film tehnique /tehnica filmului cu nutrienți – realizat dintr-un sistem de jgheaburi prin care trece un film subțire de apă, rădăcinile plantelor fiind în contact direct cu acesta; c) modul hidroponic floating raft/ rafturi plutitoare – sunt utilizate plăcile de polistiren drept suport pentru rădăcinile plantelor, acestea fiind în contact permanent cu apa.

Avantajele unui sistem acvaponic sunt reprezentate de: reutilizarea apei de acvacultură ca sursă de nutrienți pentru plante, obținerea a două culturi- de pești și plante, creșterea calității apei evacuate prin preluarea nutrienților de către plante, reducerea volumului de apă de primenire și scăderea costurilor de producție,  creșterea biodiversității și a stabilității ecosistemului de producție.

Cu toate că sistemul acvaponic este ușor de construit și ieftin, cea mai mare provocare este legată de eficiența economică a acestuia. Până în prezent, eficiența economică a celor două sisteme de producție, de acvacultură și de hidroponie, este mai mare dacă sunt separate, deoarece în cadrul unui sistem acvaponic trebuie făcute permanent ajustări în ceea ce privește nevoile de calitate a apei pentru pești și cele nutriționale pentru plante.

IMG 3023

Realizarea unui sistem acvaponic la stațiune are o deosebită importanță atât din punct de vedere științific cât și ca material didactic, acesta fiind parte componentă a direcțiilor de cercetare de la SCDAEA. Stațiunea este localizată în Iași, pe Șoseaua Iași-Ciurea km 5 și are în componența sa o hală de 2200 m2, ce cuprinde doua sisteme de recirculare pentru creșterea peștilor și un sistem de creștere de tip flow-through, o stație de reproducere și o stație de realizat furaje micro FNC compusă din moară, extruder și granulator.
De asemenea, stațiunea are 8 bazine de pământ cu o suprafață totală de 5,9 ha. În biobaza stațiunii se găsesc reproducători din rase autohtone de crap (Podu Iloaiei, Frăsinet, Ineu). De asemene sunt crescute și conservate trei specii de sturioni: cega (Acipenser ruthenus), nisetru (Acipenser gueldenstaedtii) și morun (Huso huso). Aceste specii sunt importante atât din punct de vedere economic cât și al conservării biodiversității deoarece sunt specii pe cale de dispariție, fiind protejate la nivel internațional prin Convenția CITES. Stațiunea deține și un lot de crap japonez (Cyprinus carpio var. koi ), acesta având o importanță ornamentală datorită coloritului deosebit. Stațiunea desfășoară atât activități de cercetare cât și o colaborare activă cu fermierii și cu cea mai importantă asociație de profil, ROMFISH, prin producerea de pui predezvoltați de crap dar și servicii de consiliere științifică privind calitatea furajelor și a apei.

IMG 3684

Domeniile principale de cercetare sunt legate de: conservarea calității mediului acvatic, ecologia acvatică, nutriția și alimentația animalelor acvatice, reproducere artificială și natural-dirijată, tehnologii de dezvoltare post-embrionară, sisteme și tehnologii de acvacultură, ihtiopatologie și prevenție ihtiopatologică, atât în sfera acvaculturii clasice cât și în cea recirculantă. Un punct forte al stațiunii îl reprezintă colaborarea cu NOFIMA, un institut de prestigiu din Norvegia din domeniul acvaculturii și Agrobioinstitut (Bulgaria), un institut de prestigiu în domeniul agricol cu care s-a semnat un protocol de colaborare încă din 2018. Cel mai recent rezultat este reprezentat de ‘Înființarea unui centru de consiliere pentru fermele de acvacultură la SCDAEA’’ Iași, proiect câștigat în cadrul competiției organizate prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, cu perioada de implementare octombrie 2019 - octombrie 2020.

Beatrice Alexandra MODIGA
SCDAEA, Iași

România a exportat animale vii în valoare de 83,21 milioane de euro, în primul trimestru din acest an, în scădere cu 2,5% faţă de perioada similară a anului trecut, când încasările au fost de 85,35 milioane de euro, potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea Agerpres.

Cantitatea exportată a fost de 39.018 tone în primele trei luni ale anului, cu 6.125 tone mai puţin decât în acelaşi interval de timp din 2019.

Pe de altă parte, valoarea importurilor de animale vii a totalizat 43,83 milioane de euro, în primul trimestru din acest an, în creştere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut, când s-a consemnat 43,018 milioane de euro. Din punct de vedere cantitativ în primul trimestru din acest an s-au importat peste 12.705 tone, iar în 2019, trimestrul I, aproape 16.107 tone.

România continuă să înregistreze excedent în comerţul internaţional (intra şi extracomunitar) cu animale vii şi în 2020, respectiv 39,38 milioane de euro în primul trimestru, însă acesta s-a redus faţă de primul trimestru al anului trecut cu 7% (42,34 milioane de euro).

În perioada ianuarie-martie 2020, deficitul României în comerţul internaţional cu produse agroalimentare a scăzut cu aproape 9% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, până la 440,9 milioane de euro.

Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un deficit de 953,28 milioane de euro în primul trimestru din acest an, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 512,37 milioane de euro.

Importul de lapte brut s-a majorat cu aproape 41% în primele cinci luni ale anului, respectiv cu 18.206 tone, faţă de perioada similară a anului trecut, totalizând 62.739 tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În perioada menţionată, producţia de lapte de consum a crescut cu 12% (16.677 tone), până la 155.766 tone, în timp ce unităţile de procesare au colectat cu 1,9% (9.147 tone) mai puţin lapte de vacă faţă de perioada similară a anului trecut, respectiv 468.901 tone.

Potrivit INS, în primele 5 luni ale anului, au fost înregistrate creşteri ale producţiei la: unt cu 791 tone (+17,5%), lapte de consum cu 16.677 tone (+12%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3.205 tone (+3,4%) şi smântână de consum cu 235 tone (+0,8%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 18.206 tone (+40,9%) în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

Pe de altă parte, producţia de brânzeturi a scăzut cu 497 tone (-1,2%).

În luna mai 2020, comparativ cu aprilie a.c., unităţile de procesare au colectat cu 13,4% ( 12.733 tone) mai mult lapte de vacă, respectiv 107.567 tone. Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 4.181 tone (+25,5%), brânzeturi cu 1270 tone (+15,2%), smântână de consum cu 285 tone (+5,1%), iar scăderi la unt cu 129 tone (-12%) şi lapte de consum cu 1.237 tone (-4%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna mai 2020 faţă de luna precedentă cu 530 tone (-4,7%), la 10.636 tone.

Comparativ cu luna mai 2019, cantitatea de lapte de vacă adusă în unităţile procesatoare a scăzut cu 4.198 tone (-3,8%). De asemenea, producţia a scăzut la brânzeturi cu 278 tone (-2,8%), smântână de consum cu 97 tone (-1,6%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 259 tone (-1,2%).

Pe de altă parte, creşteri ale producţiei s-au înregistrat la unt, cu 158 tone (+20,1%) şi lapte de consum cu 2.079 tone (+7,5%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna mai 2020 cu 3913 tone (+58,2%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent

Fermierii pot depune până la data de 31 iulie deconturile sau documentele justificative aferente trimestrului II pentru Măsura 14 - "Bunăstarea animalelor" - pachetul a) - plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) - plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020, informează vineri Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

"Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează potenţialii beneficiari că, în perioada 01 - 31.07.2020, la Centrele judeţene ale APIA unde este depusă cererea de plată, se primesc deconturile/documentele justificative aferente trim. II pentru Măsura 14 -"Bunăstarea animalelor" - pachetul a) - plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) - plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020", potrivit comunicatului remis vineri de APIA.

Deconturile justificative sau documentele justificative pot fi transmise de către fermieri prin mijloace electronice (poştă electronică, fax), servicii poştale sau pot fi încărcate pe serverul extern pus la dispoziţie de APIA (accesibil la adresa http://213.177.4.194:8084).

În funcţie de pachetul solicitat, deconturile justificative sunt însoţite de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14 "Bunăstarea animalelor" - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, ediţia a III a şi în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14 "Bunăstarea animalelor" - pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, ediţia a III a, aprobate prin OMADR nr. 15/14.01.2020 şi postate pe site-ul oficial al APIA, apia.org.ro.

România a exportat, în primul trimestru din 2020, cereale în sumă de 822,4 milioane de euro, cu 42,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Pe de altă parte, importurile de cereale şi preparate pe bază de cereale s-au cifrat la 167,6 milioane de euro (plus 38%), rezultând un excedent de 654,8 milioane euro.

Exporturile de grâu şi meslin au totalizat 329,054 milioane de euro, reprezentând 40% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 438,615 milioane de euro (53,3% din total).

În ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menţionată, cereale în sumă de 201,5 milioane euro. Principalele destinaţii au fost Franţa (35,2 milioane de euro), Spania (26 milioane de euro) şi Italia (25,5 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile din ţările UE, acestea au totalizat 154,6 milioane euro şi au provenit în special din Ungaria (importuri de cereale de 71,1 milioane de euro), Bulgaria (36,1 milioane de euro) şi Franţa (30 milioane de euro).

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) are la dispoziţie zece milioane de lei pentru împădurirea terenurilor deşertificate, însă banii nu vor fi cheltuiţi pentru că proprietarii nu doresc să cedeze aceste terenuri sau autorităţile publice locale nu se implică în acest proces, a declarat la Mârşani, ministrul Mediului, Costel Alexe.

"Avem la MMAP 10 milioane de lei care rămân necheltuiţi, pentru că fie proprietarii nu sunt de acord ca aceste terenuri deşertificate să fie împădurite sau avem autorităţi publice locale care nu înţeleg importanţa acestui proces. Astăzi, România are de suferit din cauza acestor terenuri deşertificate şi colegii de la Administraţia Naţională de Meteorologie ne spun că în următorii 50 de ani sudul României va fi acoperit cu dune de nisip, dacă nu vom reuşi să ţinem în frâu acest proces de extindere. De aceea fac apel la toate prefecturile din sudul României, la toate administraţiile publice locale, la toţii proprietarii care au astfel de terenuri, să conlucreze, să poată accesa banii de la MMAP, pentru că nu facem un bine doar comunităţilor locale, ci rezolvăm o problemă de mediu pe care astăzi ţara noastră o are. Am transmis la începutul acestui an ca aceste terenuri să intre în acest proces de împădurire. INS spune că avem 500.000 ha de terenuri degradate, colegii spun că am avea mai multe, dar nu sunt identificate şi clasificate ca terenuri degradate", a declarat Alexe.

Acesta susţine că, dacă s-ar reuşi împădurirea acestor terenuri care azi au destinaţie agricolă, dar care nu produc nimic, România ar avea cea mai mare extindere a fondului forestier realizată după 1989.

"Important este că avem banii, iar dacă se vrea, se va putea, pentru că astăzi efectiv deşertul va înghiţi terenurile fertile din sudul României (...) Aici, în Sahara Olteniei, sunt 100.000 ha de dune de nisip care din nefericire efectiv au înghiţit la propriu terenurile fertile din sudul României. Astăzi avem o mie de hectare de dune de nisip care în fiecare an înghit alte o mie de hectare de teren fertil. Acest proces care se întâmplă în sudul României (...) se va accentua în viitorul apropiat, dacă nu vom reuşi ca acest teren să fie stabilizat, fie prin păduri, aşa cum o avem pe aceasta de la Mârşani, fie să facem perdele de protecţie", a mai spus ministrul Mediului.

Alexe a precizat că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are resursele necesare pentru ca aceste terenuri deşertificate ale României să poată fi împădurite, arătând că pădurea de la Mârşani înfiinţată în urmă cu câţiva ani are 1.364 de hectare, din care 1.200 ha au fost realizate cu bani de la MMAP, prin Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, iar 164 de hectare au fost realizate cu bani de la MMAP, prin Administraţia Fondului pentru Mediu.

"Aici, în sudul României, 60% dintre locuitori lucrează în agricultură, iar viaţa lor de joacă la ruleta schimbărilor climatice (...) Pădurea din faţă are 10-16 milioane de puieţi plantaţi din banii de la MMAP şi dacă nu am fi avut pădure, aceste dune de nisip s-ar fi extins spre Bechet şi alte zone din Oltenia. Important este să stabilizăm aceste terenuri, să oprim acest fenomen al deşertificării şi să le dăm şi o categorie de folosinţă. Dacă pe aceste terenuri acum 10-20 de ani nu se cultiva nimic, astăzi cele 1.500 de familii încep să beneficieze de pe urma acestor împăduriri, pentru că oamenii au început să-şi producă lemnul de foc şi în anii ce vor urma acest lucru va fi din ce în ce mai vizibil", a mai spus ministrul Mediului.

Acesta susţine că alte exemple de bună practică privind împădurirea terenurilor deşertificate sunt la Daneţi (Dolj) şi la Urzica (Olt).

Ministrul a vizitat perimetrul de ameliorare de peste 1.300 ha de la Mârşani, una dintre cele mai afectate zone de fenomentul deşertificării din Oltenia. AGERPRES

Înscrierea şi înmatricularea la cele şapte facultăţi ale Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) se vor face fără taxe, informează un comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior.

"Pentru a facilita accesul tinerilor la concursul de admitere în USAMV, am decis ca, în acest an, să se poată face depunerea dosarului fără nicio taxă de înscriere sau de înmatriculare", a declarat rectorul universităţii, Sorin Cîmpeanu, citat în comunicat.

Peste 3.400 de locuri, dintre care 2.100 la buget, sunt disponibile la cele şapte facultăţi pentru studii universitare de licenţă şi master.

Înscrierea pentru concursul de admitere la studii universitare de licenţă se va desfăşura astfel:

* 6 - 22 iulie programul de studii Medicină veterinară - Facultatea de Medicină Veterinară;

* 6 - 25 iulie programele de studii organizate de Facultatea de Agricultură, Facultatea de Horticultură, Facultatea de Ingineria şi Gestiunea Producţiilor Animaliere, Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, Facultatea de Biotehnologii, Facultatea de Management şi Dezvoltare Rurală.

Înscrierea pentru concursul de admitere la studii universitare de master se va desfăşura în perioada 1 - 18 iulie pentru toate programele de studii organizate în cele şapte facultăţi din cadrul USAMV.

"Concursul de admitere se va derula în mediul online, prin intermediul platformei dedicate şi va consta în completarea unui formular tip cu încărcarea documentelor specificate în metodologia de admitere şi în ghidul de admitere. După analiza documentelor încărcate şi ierarhizarea candidaţilor aceştia vor fi informaţi prin atribuirea statusului admis/respins. Pentru programul de studii de Medicină veterinară se va susţine o probă scrisă cu desfăşurare online. Confirmarea accesului la proba scrisă va fi trimisă pe email candidaţilor înscrişi", se arată în comunicat.

Criteriile de admitere la USAMV sunt: 70% media de la Bacalaureat; 30% nota/media aritmetică la una din probele de Bacalaureat - limba română/limba maternă, matematică, chimie, biologie (biologie vegetală şi animală, anatomie şi fiziologie umană, genetică şi ecologie umană) sau geografie (la alegerea candidatului).

Criteriile de admitere la programul de studii Medicină veterinară: 50% nota obţinută la proba scrisă susţinută online; 50% media de la Bacalaureat.

"Candidaţii declaraţi admişi la concursul de admitere - sesiunea 2020 vor semna contractul de studii cu USAMV şi îl vor încărca în platforma dedicată admiterii, cu obligaţia depunerii acestuia la secretariatele facultăţilor, odată cu documentele în original până în data de 5 octombrie 2020", explică sursa citată.

Detalierea numărului de locuri pe programe de studii şi domenii, precum şi alte informaţii privind admiterea 2020 se găsesc la adresa: https://www.usamv.ro/index.php/ro/admitere.

USAMV va comunica în mod constant informaţii cu privire la admiterea din această sesiune pe pagina dedicată admiterii: https://www.usamv.ro/index.php/ro/admitere şi în conturile de Facebook şi Instagram.

Candidaţii sunt sfătuiţi ca, în funcţie de opţiuni, să urmărească şi website-urile sau paginile de pe conturile de socializare ale facultăţii/facultăţilor care îi interesează, pentru a fi la curent cu informaţiile utile privitoare la admitere.

Condiţiile privind obţinerea ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale vor fi modificate, cu scopul de a creşte şi garanta calitatea animalelor şi a lupta cu vânătorii de subvenţii, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.


"Începând de anul acesta, nu vom accepta să se elibereze certificate de origine pentru reproducători, doar dacă se face acel test de genotipare, care să ne garanteze apartenenţa şi testul de filiaţie. (...) Vrem, ca, măcar începând de acum, subvenţiile să ajungă la adevăraţii crescători de animale şi nu la vânătorii de subvenţii. Eu am spus-o de ani de zile, din păcate, în agricultura românească, s-au infiltrat foarte mulţi vânători de subvenţii, iar banii pe care trebuiau să îi ia agricultorii şi crescătorii de animale, cei care fac această activitate de dinainte a de a apărea subvenţiile, şi care cu siguranţă o să facă această activitate şi după ce dispar subvenţiile, foarte puţini bani au ajuns la ei pentru că au apărut aceşti vânători de subvenţii. Noi vrem să oprim, sau să diminuăm, mai corect spus, acest fenomen dăunător agriculturii româneşti", a subliniat Adrian Oros.

Acesta a explicat că ministerul plăteşte, pe lângă subvenţii, un ajutor de stat pentru ameliorarea raselor de animale. Numai pentru cererile depuse în luna aprilie, sumă totală autorizată a fi plătită către 85 de solicitanţi este de 16,1 milioane lei, pentru servicii de întocmire şi menţinere a registrelor genealogice ale rasei şi pentru determinarea calităţii genetice a raselor.

Programul este necesar pentru a creşte "calitatea genetică a efectivelor pe care le avem şi însuşirile morfoproductive, în aşa fel încât animalele care sunt crescute în România să aibă producţii foarte bune şi să fie rentabilă creşterea animalelor", a adăugat şeful MADR.

Un alt argument invocat de Oros în favoarea introducerii obligaţiei genotipării a fost existenţa în România, încă din 2014, a scrapiei (encefalopatia spongiformă ovină), o boală neurodegenerativă, animalele care contactează boala având susceptibilitate sau rezistenţă genetică.

"Boala este netratabilă şi eradicarea ei costisitoare, descoperirea unui singur caz într-o turmă presupunând sacrificarea întregii turme şi despăgubirea fermierului. De aceea singura modalitate de a preveni această boală, care are o predispoziţie genetică, este de testare precoce a ovinelor şi eliminare a indivizilor care sunt slab-rezistenţi, care sunt predispuşi" , a mai spus ministrul.

Nu în ultimul rând, Oros a menţionat că sunt anumite state, care au sistat importurile din cauza evoluţiei scrapiei în România, iar una dintre acestea este Turcia.

"La târgul de la Berlin am avut chiar o discuţie în acest sens cu omologul meu din Turcia şi mi-a spus că, atunci când o să rezolvăm problema scrapiei o să reia importurile şi de ovine şi de carne, dar sunt şi alte ţări care au reţineri în a importa de la noi, mai ales din acest motiv al evoluţiei scrapiei. Nu am o evaluare exactă a sumelor care s-au dat pentru eradicarea scrapiei şi pentru despăgubiri, dar oricum sumele sunt considerabile. Se ucid toate animalele din turmă şi se despăgubesc şi e păcat că se întâmplă acest lucru. Oricum boala nu se opreşte, dar cel mai simplu ar fi ca prin această testare, prin această analiză genomică, să eliminăm din start de la reproducţie toţi indivizii care sunt sensibili şi în acelaşi timp să stabilim paternitatea, dar rezolvăm şi problema certificatelor de origine care este contestată de către majoritatea oierilor. Rezolvăm şi o problemă de sănătate a ovinelor, iar efortul financiar nu ar foarte mare pentru a face o asemenea testare", a menţionat Adrian Oros.

Potrivit sursei citate, costurile pentru această testare vor fi suportate de cei care vor să vândă berbeci cu certificat de origine. Decizia anunţată a fost luată, după ce miercuri "am avut o discuţie aprinsă, de vreo patru ore, cu crescătorii de ovine din toate zonele", a susţinut ministrul Agriculturii.

Pierderea medie a producţiei la culturile de toamnă, respectiv grâu, rapiţă, orz şi orzoaică, din cauza secetei depăşeşte 30% faţă de un an normal, în timp ce la pomii fructiferi timpurii se duce către 70%, afirmă Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) "Gheorghe Ionescu-Şiseşti.

"Peste tot în ţară situaţia nu este bună, iar în unele locuri este chiar dramatică, pentru că sunt pierderi de 100% la culturile de toamnă. În zona Dobrogei, dacă nu va fi ploaie, vor fi probleme mari şi la culturile de primăvară. În unele părţi ale Dobrogei nu a plouat aproape deloc, iar în altele ploile au fost de multe ori extreme, nefavorabile. Sunt probleme mari pentru că nu există aprovizionare a solului cu apă, iar consumul de apă se măreşte, cu atât mai mult cu cât am vazut densităţi destul de mari semănate la culturile de primăvară. La culturile de toamnă media pe ţară a pierderilor depăşeşte depăşeşte 30% faţă de un an normal. Pierderi există practic peste tot, inclusiv în zonele unde s-au făcut tehnologii de cea mai înaltă clasă la cultura grâului, iar la rapiţă sunt zone foarte întinse în care pierderea este mai mult de jumătate", a declarat pentru AGERPRES preşedintele ASAS, fost ministru al Agriculturii.

Acesta susţine că sunt foarte puţine zone în ţară unde este "cât de cât o normalitate", respectiv în partea de nord-vest a ţării, începând de la Oradea către Satu Mare, în nordul Moldovei şi în Câmpia de Vest, locuri în care a mai plouat, dar nu suficient nici în aceste regiuni, respectiv astfel încât să nu fie deloc afectate culturile.

În ceea ce priveşte pomii fructiferi, mai ales cei timpurii, Tabără susţine că pierderea ajunge până la 70%, aceştia fiind afectaţi, în primul rând, de temperaturile scăzute din primăvară.

"Noi am avertizat încă din 20 martie, pentru că ne-au semnalat staţiunile din Dobrogea, că a scăzut temperatura până la minus 7 - minus 9 grade Celsius şi practic tot ce a fost floare la speciile timpurii, începând cu cais, piersic, cireş şi chiar prun, au fost afectate de acest îngheţ, iar în unele locuri în totalitate. În partea de vest a ţării, la Curtici de exemplu, aproape 100% caişii nu mai produc în acest an. Astfel, la pomii fructiferi timpurii pierderea se duce până la 70%. Practic, în România, în puţine locuri există caise", a menţionat Tabără.

Pe de altă parte, temperaturile scăzute din primăvară nu au afectat foarte mult viţa de vie, dar sunt efecte negative "incredibile" din cauza secetei.

"Cultura viţei de vie nu a fost foarte mult afectată de temperaturile scăzute din primăvară, doar în puţine cazuri, dar sunt efecte incredibile din cauza secetei la viţă de vie. La staţiunea Bujoru, şi în toată zona Constanţei, sunt probleme la evoluţia lăstarilor de pe corzile lăsate pentru rod şi nu vor fi producţii la nivele de competitivitate în aceste an, chiar dacă unele vor fi de calitate, însă există o extrem de mare neuniformitate în evoluţia plantei de viţă de vie. Probleme sunt nu numai în sudul ţării, ci şi în alte zone", a adăugat preşedintele ASAS.

În privinţa culturilor de primăvară, fostul ministru al Agriculturii spune că în multe locuri din ţară acestea "au răsărit bine", iar zonele cu probleme din cauza secetei sunt în prezent limitate.

"Culturile de primăvară trebuie să le urmărim, ele au răsărit bine în multe locuri, doar în cele unde s-a greşit tehnic nu au răsărit sau unde a fost secetă mare, dar deocamdată sunt zone mai limitate din acest punct de vedere. Porumbului îi place să aibă după răsărire temperaturi mai ridicate, iar seceta nu a influenţat deocamdată foarte mult porumbul decât acolo unde nu a fost deloc apă după răsărire. Avem însă un alt fenomen, de exemplu la Lovin, unde temperaturile scăzute din luna aprilie, când grâul era în burduf, au omorât jumătate din spice. Un fenomen pe care nu l-am mai văzut de foarte mulţi ani. Şi acesta nu a afectat doar 2-3% ci merge până la 20-30% în lan şi doar jumătate din spic este fertil. Temperaturile scăzute din martie şi aprilie au fost distrugătoare", a explicat Valeriu Tabără.

Potrivit sursei citate, în această iarnă nici cerealele de câmp nu au fost călite să reziste la temperaturi scăzute, în condiţiile în care temperaturi de minus 9 - minus 10 grade Celsius nu reprezintă o problemă pentru grâu, dacă este călită cultura, însă, în caz contrar, pot deveni periculoase şi temperaturi de minus 4 - minus 5 grade Celsius. "În această iarnă nu au fost nici zăpadă şi nici temperaturi prea scăzute, iar cultura grâului trebuia să treacă printr-o perioadă de temperaturi scăzute, încet, treptat, acumulat. Astfel, culturile pot rezista şi până la minus 30 de grade Celsius, mai ales dacă au un strat acoperitor de zăpadă. Dar dacă ele nu se călesc şi nu trec prin faza de temperaturi scăzute, iar în iarna aceasta nu au fost decât excepţii, atunci primul ger care a venit le-a afectat în totalitate, mai ales în sud, unde au îngheţat absolut în totalitate, deşi normal ele ar fi trebuit să reziste la minus 15 şi către minus 18 grade Celsius", a subliniat preşedintele ASAS.

Comentând deciziile luate de autorităţi în această perioadă, Tabără spune că aceste comisii de evaluare a pagubelor din cauza secetei "nu s-au mişcat deloc cum trebuie", deoarece trebuiau să termine demult aceste evaluări. "Fenomenele era previzibile din luna februarie şi au fost avertizaţi încă de atunci. Mai mult, toate instituţiile au rămas blocate şi prin măsurile luate împotriva coronavirus, deşi în Ordonanţele militare, la intervenţiile noastre, s-a dat libertate în agricultură, inclusiv instituţiilor care se ocupau de agricultură. Au început foarte târziu evaluările, încă mai fac evaluări şi acum este foarte greu de recuperat. Se puteau recupera unele pierderi de către fermieri dacă aceste evaluări erau făcute rapid şi se lua o decizie. Este inacceptabilă o astfel de situaţie", afirmă fostul ministrul al Agriculturii.

O altă problemă, în opinia sa, este cea legată de faptul că "stau să se sfătuiască prea mult în privinţa compensării pierderilor", deşi aceasta trebuie să fie o prioritate absolută, astfel încât fermierii să aibă timp să pregătească culturile de toamnă.

"De asemenea, este o mare problemă cu sămânţa şi am avertizat Ministerul Agriculturii. Noi le punem la dispoziţie tot potenţialul de cercetare pentru a avea sămânţa necesară în toamnă, deoarece producţiile din acest an sunt scăzute. În foarte multe zone de mare favorabilitate pentru grâu, din cauza secetei, nu s-a putut realiza producţia seminceră şi este într-adevăr o mare problemă", avertizează Valeriu Tabără.

Pe de alte parte, preşedintele ASAS a spus că nu înţelege de ce "ne-am ales cu o moţiune împotriva ministrului Agriculturii, dacă în Parlamentul României nu s-a putut legifera, obliga prin lege, să se dea despăgubiri în sumă forfetară", pentru toţi cei care au avut de suferit de pe urma secetei, şi care să acopere cel puţin 80 - 90% din cheltuielile fermierilor.

"La realizarea unei producţii de grâu de 7-8 tone la hectar cât au planificat pentru acest an mulţi fermieri, valoarea de la care trebuie stabilit cuantumul despăgubirilor este între 3.500 şi 4.000 de lei, atât e devizul. Trebuie să te uiţi la acest deviz când calculezi despăgubirile. Apare însă o mare slăbiciune a fermierilor, pentru că un singur an de secetă îi pune în dificultate colosal din punct de vedere financiar, deoarece sistemul bancar nu le este favorabil, ei lucrează prin IFN-uri, ceea ce nu este normal. Fermierii noştri sunt decapitalizaţi, ei nu îşi pot valorifica producţia astfel încât să poată obţine venituri de durabilitate, şi foarte mulţi sunt în criză. E posibil să avem o problemă cu stocurile şi să asistăm în toamnă la creşteri de preţuri", a arătat şeful ASAS.

Acesta a reamintit situaţia legată de stocurile de alimente, menţionând că are "mari îndoieli" în ceea ce priveşte cunoaşterea reală a stocurilor din rezervele de stat.

"Repet, eu am mari îndoieli că la această dată se cunosc stocurile. Mai mult, mi se pare o aberaţie, dacă este adevărat că rezervele de stat cumpără grâu prin intermediari cu peste 900 de lei tona, în timp ce preţul de piaţă este 0,65 şi 0,75 lei pe kilogram, adică cel mult 750 de lei tona. Diferenţa aceasta ar trebui să meargă direct la fermieri nu la intermediari, de aceea trebuie să ştim exact ce rezerve avem. Şi acest lucru se întâmplă nu numai la grâu, ci şi la ulei, la floarea soarelui. Mi se pare un mare haos în piaţa românească şi mai ales o neglijare în sistemul de rezerve şi nu numai de surse pentru asigurarea rezervelor, dar este valabil acest lucru şi pentru supermarketuri, respectiv de unde se aprovizionează şi cât este durabilitatea bazei de aprovizionare", avertizează Tabără.

Măsurile propuse autorităţilor de către preşedintele ASAS vizează în primul rând asigurarea materialului biologic pentru reluarea normală a procesului de producţie agricolă 2020-2021, încheierea rapidă a bilanţului pierderilor şi stabilirea rapidă a cuantumului despăgubirilor astfel încât fermierii să ştie ce au de făcut. "Sunt probleme extraordinar de mari la furaje, sunt pierderi care trebuie compensate, nu numai la culturile de câmp ci şi la cele legumicole şi pomicole. La nivel de ţară s-ar impune să se stabilească rapid cuantumul despăgubirilor, câţi fermieri au pagube 100%, câţi 20 sau 30%, pentru că toţi au pierdut. De asemenea, trebuie să se ştie exact de unde se iau aceşti bani, dacă se lucrează cu sistemul bancar, dacă se primesc prin APIA etc.", a afirmat Valeriu Tabără.

Pe de altă parte, o propunere de perspectivă ar fi refacerea raportului dintre sectoarele agricole - vegetal cu animal -, pentru că România continuă să fie tributară importului de carne de porc, deşi este un producător important de cereale.

"Nu se poate să fim tributari importurilor de carne de porc, fiind producători importanţi de cereale, este inadmisibil. Suntem la porc într-o nesiguranţă colosală. Trebuie luate măsuri de a nu mai limita dezvoltarea agriculturii. Tot sistemul sanitar-veterinar trebuie să îşi revadă atribuţiile. Aceştia nu au numai atribuţii de control, ci au atribuţii pentru sănătate animală, pentru dezvoltarea sectorului de producţie animală. Repet, este inadmisibil să ceri lichidarea de gospodării, în loc să te duci să dai norme pe care ei trebuie să le respecte şi să închidă orice piaţă din zonele regionale unde se face comerţ ilicit noaptea, peste dealuri", a mai spus fostul ministru al Agriculturii.

Potrivit analizei costurilor realizate de cercetătorii ASAS pentru acordarea despăgubirilor către fermierii afectaţi de secetă, evaluarea pagubelor şi a pierderilor la rapiţă trebuie să înceapă de la limitele de costuri de 3.100 - 3.200 lei/hectar. De asemenea, la grâul de toamnă, evaluarea pierderilor şi stabilirea cuantumului de despăgubire trebuie să pornească de la limitele de costuri necesare realizării de producţii de grâu pentru consum de la intervalul de deviz de 3.500 - 4.000 lei/hectar.

În data de 4 iunie, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că au fost întocmite procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă pe o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane care au fost însămânţate în toamna anului trecut. Judeţele cele mai calamitate sunt: Constanţa, cu 329.000 hectare, Tulcea cu 122.000 hectare, Botoşani -105.000 hectare, Ialomiţa - 103.000 hectare, Timiş - 75.000 de hectare şi Buzău, cu 69.000 de hectare. 

Sursa: Agerpres

Suprafața pădurilor în anul 2019 a fost de 6.427.340 de hectare, în creștere cu 9.127 de hectare față de anul anterior, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

La sfârșitul anului 2019, suprafața fondului forestier național era de 6.592.230 de hectare, în creștere cu 9.165 de hectare față de anul 2018. Această creștere se datorează în principal unor reamenajări de pășuni împădurite și introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate și a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condițiile legii.

Suprafața pădurilor reprezintă 97,5% din fondul forestier național, menționează INS.

Volumul masei lemnoase recoltată în anul 2019 a fost de 18.903.600 de metri cubi, în scădere cu 557.900 metri cubi (-2,9%) față de volumul de masă lemnoasă recoltat în anul precedent, pot INS.

Totalul suprafeței parcurse cu tăieri de regenerare a pădurilor a fost în 2019 de 190.610 hectare, cu 9.049 de hectare mai mult față de 2018.

Dintre tăierile de regenerare, tăierile rase au fost realizate în 2019 pe o suprafaţă de 3.518 hectare, în creştere cu 83 de hectare faţă de tăierile rase realizate anul anterior.

Totalul suprafeţei regenerate a atins 24.459 de hectare în 2019, mai puţin cu 2.584 de hectare (-9,6%) decât suprafaţa regenerată înregistrată în anul 2018. 

Pagina 1 din 13