MADR - Agricultura României

Afişez elemetele după tag: MADR

Joi, 14 Mai 2020 10:18

Reglementările PAC, adaptate rapid

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, susţine că este fundamental ca reglementările Politicii Agricole Comune să fie adaptate cât mai rapid, astfel încât să existe flexibilitate pentru ca statele membre să îşi susţină în continuare fermierii.

"Am participat la videoconferinţa miniştrilor agriculturii şi pescuitului din UE. În contextul dificil în care se află sectorul agricol, este fundamental ca reglementările PAC să fie adaptate rapid pentru a permite Statelor Membre să aibă flexibilitate în asigurarea cadrului necesar astfel încât acestea să continue să-şi susţină fermierii şi alte categorii de beneficiari ai PAC", a scris Oros, miercuri seara, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a subliniat că a solicitat sprijin financiar direct din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru lapte, carne de porc şi carne de pasăre similar cu cel acordat în 2015 şi 2016 pe perioada embargoului cu Rusia.

Totodată, pentru sectorul vitivinicol impactat de închiderea lanţului HoReCa, ministrul a precizat că a solicitat Comisiei Europene ca sumele disponibile pentru programul naţional vie-vin să poată fi utilizate pentru a evita abandonul plantaţiilor viticole înfiinţate prin programele de reconversie.

Sursa: Agerpres

Publicat în Actualitate

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a încasat suma de 35,6 milioane euro, reprezentând rambursarea de la Comisia Europeană din Fondul European de Garantare Agricolă, a sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în luna martie 2020 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2019.

Comisia Europeană a rambursat României în acest an peste două miliarde de euro din sumele utilizate de la bugetul de stat pentru plăţile directe în agricultură, a anunţat MADR în data de 6 aprilie 2020.

Anul trecut au fost depuse la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură peste 846.600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare.

Publicat în Comunicate MADR
Vineri, 24 Aprilie 2020 18:59

Legumicultorii vor primi 5.000 de euro la hectar

Agricultorii care cultivă legume în spaţii protejate vor primi anul acesta o sumă dublă, aproximativ 5.000 de euro la hectar, majorarea plafonului pentru sprijinul cuplat fiind permisă de Comisia Europeană, a anunţat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"O scrisoare a comisarului european pentru agricultură pe care am primit-o acum două zile se referă la o cerere pe care am făcut-o în mod excepţional şi prin care am încercat să corectăm, iarăşi, o eroare a fostei guvernări. Anul trecut, la 1 august, când s-au notificat la Bruxelles plafoanele pentru sprijinul cuplat vegetal, s-a făcut o eroare. Eu spun că a fost o eroare, nu a fost făcută cu rea intenţie, şi pentru legumicultorii care cultivă legume în spaţii protejate, respectiv sere şi solarii, s-au micşorat foarte mult plafoanele, cam cu 35%, raportat la anul 2018. Am făcut o scrisoare comisarului în care am spus că în mod excepţional, dat fiind şi situaţia prin care trecem, şi am invocat şi scăderea consumului de legume, am invocat şi slaba asociere şi gradul redus în care aceştia pot să îşi valorifice producţia, să ne permită să reaşezăm sumele şi plafoanele. Acest lucru este permis, astfel că unii dintre cei care se aşteptau anul acesta o să primească o sumă dublă, aproximativ 5.000 de euro la hectar", a afirmat Oros.

Publicat în Actualitate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, de astăzi, 30 martie 2020, pune la dispoziția micilor producători un portal pentru a completa cantitățile de legume disponibile în vederea facilitării unui dialog cu marile lanțuri de retail. Măsura are scopul de a identifica cele mai bune modalități de preluare a mărfii direct de la producători.

Astfel, pentru că este crucial ca în această perioadă fermierii să își desfășoare în continuare activitatea pentru a asigura securitatea alimentară a României, recomandăm micilor producători să încarce în platforma www.rndr.ro/legume cantitățile de legume de care dispun.

„Este foarte important să se înțeleagă că această platformă se dorește să vină în sprijinul producătorilor agricoli din sectorul vegetal, care în această perioadă trebuie să își continue munca în ferme, în solarii sau în câmp. De aceea a fost creată, pentru ca noi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să îi sprijinim în dialogul cu marile lanțuri de retail, pentru a găsi soluții ca aceste produse să ajungă pe masa consumatorilor”, a afirmat ministrul Adrian Oros.

Pentru a putea completa informațiile în portal, producătorii agricoli trebuie să se autentifice, prin crearea unui cont de utilizator. După completarea datelor, va fi transmis un e-mail de confirmare la adresa electronică indicată de producător. După crearea contului de utilizator se poate trece la completarea anunțului.

Sursa: madr.ro

Publicat în Comunicate MADR

În Ședința Guvernului din data de 26 martie 2020 a fost adoptată Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2020.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 187.500 mii lei, reprezentând echivalentul în euro al sumei  de 39.477 mii euro și se asigură din bugetul pe anul 2020. Valoarea ajutorului de minimis este de maximum 3.000 euro/beneficiar/an.

Cererea de înscriere în program și documentele aferente pot fi depuse /transmise la DAJ inclusiv prin fax sau poștă, sau în format electronic prin e-mail, până la data de 15 mai a.c.

Potențialii beneficiari sunt:

  • producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător
  • producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008
  • producătorilor agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la aplicarea schemei solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative:

  • să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția "Program susținere tomate, anul 2020, beneficiar numărul .............., Direcţia pentru Agricultură a Judeţului ........./ Municipiului Bucureşti";
  • să obțină o producție de minimum 3 kg tomate/mp;
  • să fie înregistrați în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere.
  • să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor completat începând cu data înființării culturii.
  • să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției

Verificările se efectuează la începutul rodirii și înainte de începerea recoltării în vederea evaluării producției. Valorificarea recoltei se face până la data de 15 iunie a.c. inclusiv.

Documentele justificative, respectiv bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, care atestă comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate, se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până la data de 30 iunie 2020, inclusiv.

Sursa: madr.ro

Publicat în Comunicate MADR

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a luat parte în data de 25 martie 2020 la videoconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE pentru a discuta despre implicațiile pandemiei de Covid-19 pentru sectorul agricol și al pescuitului. La inițiativa Președinției Croate s-a realizat astfel un schimb de informații între statele membre în ceea ce privește criza determinată de pandemia de Coronavirus, cu scopul de a identifica împreună și cu sprijinul Comisiei, cele mai bune acțiuni care trebuie luate pentru a face față acestei situații foarte dificile. La videoconferință au participat, de asemenea, cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, precum și secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen.

Ministrul Adrian Oros a afirmat în intervenția sa: ”În România, odată cu declararea stării de urgență ca urmare a pandemiei COVID-19, din data de 16 martie a.c., au fost adoptate o serie de măsuri care afectează toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul agroalimentar. În scrisoarea transmisă Președinției şi Comisiei, am prezentat principalele probleme, iar propunerile din documentul Preşedinţiei corespund, în linii generale, solicitărilor României. În acest sens, aş dori să menţionez o serie de aspecte, extrem de importante pentru noi. În primul rând, considerăm esențială coordonarea de către Comisie a menținerii integrității pieței unice de către statele membre prin asigurarea faptului că verificările la frontiere nu perturbă în mod inutil libera circulație a mărfurilor pe teritoriul UE. Nu ar trebui să se permită, în niciun caz, întârzieri ale livrărilor de alimente la punctele de frontieră.

De asemenea, ministrul a mai subliniat că, având în vedere toate problemele pe care le întâmpină sectorul agricol, este important ca normele actuale ale PAC să fie adaptate cât mai repede posibil, pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate suficientă în a-şi susține fermierii și alte categorii de beneficiari.

În continuare, pornind de la propunerile Președinției, ministrul a detaliat importanța reducerii controalelor şi extinderii zonelor în care se aplică controlul satelitar, precum și devansarea termenelor de  plată a avansurilor, concomitent cu creșterea procentului acordat în ceea privește plățile directe. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală, România consideră că Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui să permită statelor membre mai multă flexibilitate în adaptarea programelor, Preşedinţia având propuneri similare celor identificate de România. În acest sens, Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui modificat în sensul  introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor urgente actuale ale fermierilor, cum ar fi:

  • acordarea de sprijin sub formă de sumă forfetară pentru fermierii din cei mai afectați din punct de vedere economic (clasa de mijloc- IMM -uri);
  • finanțarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondiționat de sprijinul pentru investiții;
  • adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor;
  • modificarea condițiilor de aplicare privind achiziția de animale pentru refacerea potențialului de producție agricolă, coroborat cu aplicarea unor derogări privind restricțiile prevăzute de directivele europene, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivelul statelor membre (ex: relaxarea condițiilor aferente Directivei nr. 60/2002 având în vedere că sectorul suine este puternic afectat de pesta porcină africană).

Referitor la măsurile de piață, România consideră necesară activarea unor măsurilor excepționale, respectiv aplicarea întregii game de măsuri de susținere a pieței prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

România a propus, de asemenea, introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de plată unică şi sprijinul pentru viticultori, astfel cum a fost aplicat în perioada anterioară de programare. Totodată, se consideră necesară prelungirea cu un an a termenului pentru toate măsurile de piață din Programul vitivinicol.

În privința sectorului pescuit, România susține propunerile formulate de Comisia Europeană, menționând în special următoarele aspecte legate de Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime:

  • Introducerea unei flexibilități bugetare temporare
  • Permiterea compensației pentru încetarea temporară a pescuitului, fără restricțiile actuale, a compensației pentru a acoperi pierderile economice în acvacultură și a capitalului de lucru
  • Permiterea utilizării bugetului aferent anului 2021 pentru finanțarea măsurilor speciale prevăzute de Regulamentul 508/2014

La finalul intervenției sale, Adrian Oros a dat asigurări pentru toată deschiderea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România pentru o deplină cooperare cu Președinția Consiliului UE, Comisia Europeană şi celelalte State Membre în scopul identificării, în regim de urgență, a măsurilor necesare sprijinirii sectorului agricol şi industriei alimentare.

Sursa: madr.ro

Publicat în Comunicate MADR

Clubul Fermierilor Români se alătură organizaţiilor care solicită sprijin pentru mediul de afaceri în această perioadă şi propune, în mod special, o serie de măsuri concrete pentru susţinerea agriculturii şi limitarea impactului negativ pentru fermierii români, generat de pandemia de coronavirus.

"În acest moment, prioritară este sprijinirea sistemului medical în salvarea vieţilor omeneşti. În acelaşi timp, agricultura trebuie considerată o prioritate strategică pentru asigurarea hranei şi trebuie luate măsurile necesare pentru protejarea celor care lucrează în ferme, asigurarea aprovizionării în ferme etc. pentru garantarea securităţii şi siguranţei alimentare a cetăţenilor României. Acest lucru trebuie reflectat în consecinţă în toate comunicările Guvernului privind domeniile declarate strategice: sănătate, siguranţă publică, siguranţă alimentară şi agricultură", spun reprezentanţii Clubul Fermierilor Români, într-un document transmis joi AGERPRES.

Astfel, organizaţia solicită Ministerului Agriculturii constituirea unei celule de criză la nivelul MADR care să gestioneze relaţia cu fermierii, asociaţiile fermierilor din agricultură, companiile din agribusiness prin consultări permanente cu cei menţionaţi, informări şi recomandări pentru fermieri şi partenerii acestora, dar şi efectuarea rapidă de către APIA a plăţilor restante către toţi fermierii.

"Această celulă de criză să poată fi contactată cu regularitate şi rapiditate de la distanţă, inclusiv prin înfiinţarea unui număr de telefon verde, de către principalele asociaţii de producători şi CDR, pentru a câştiga timp şi a reduce riscurile de sănătate", se precizează în document.

De asemenea, marii fermieri cer analizarea rapidă a soluţiilor propuse de fermieri şi a asociaţiilor de fermieri, alţi jucători din agribusiness şi implementarea imediată a propunerilor selectate, iar ministrul Agriculturii să transmită în spaţiul public mesaje privind măsurile luate sau care vor fi luate pentru susţinerea agriculturii, asigurării produselor agricole (a hranei pentru populaţie) şi să invite toate părţile implicate la cooperare şi solidaritate.

"În acest sens, ar fi util să se precizeze: care sunt măsurile luate la nivel de minister privind constituirea celulei de criză/a grupurilor de lucru de suport pentru fermieri; care sunt soluţiile pentru asigurarea transmiterii informaţiilor de interes pentru fermieri; cum se implică autorităţile în luarea măsurilor de sprijinire a continuării în bune condiţii a lucrărilor agricole din campania de primăvară, protejarea persoanelor vulnerabile care desfăşoară activităţi agricole şi pentru asigurarea bunăstării animalelor din fermele zootehnice. Este foarte important ca ministrul agriculturii să transmită cetăţenilor României că prin măsurile care se iau se are în vedere asigurarea deplină a securit[ţii alimentare a românilor şi sprijinirea lanţului agroalimentar de proximitate pentru buna traversare a acestei perioade. În acest sens, este necesară o comunicare susţinută pentru ca toţi cetăţenii să înţeleagă să nu pună presiune artificială pe lanţul agroalimentar, astfel încât activităţile pe întreg lanţul de aprovizionare să se desfăşoare în condiţii cât mai bune, ţinând cont de restricţiile şi limitările care au fost impuse", subliniază reprezentanţii Clubului Fermierilor Români.

Potrivit acestora, criza arată o dată în plus necesitatea extinderii digitalizării la agenţiile din agricultură precum APIA, AFIR, ANIF, ANSVSA, ANZ, ANF şi a realizării unei baze de date comune cu informaţiile despre fermieri şi ferme, care să poată fi actualizată în timp real şi care va duce la simplificarea gestionării şi transmiterii documentelor de către fermieri la autorităţi pentru primirea subvenţiilor şi obţinerii actelor necesare pentru finanţări, tranzacţii etc (limitarea expunerii persoanelor implicate).

"Este important ca agenţiile din agricultură să comunice între ele şi să nu mai pună pe drumuri fermierii sau angajaţii acestora cu solicitări pentru depunerea aceloraşi documente în format printat la două sau mai multe agenţii din agricultură", avertizează organizaţia marilor fermieri.

Aceasta vine cu câteva propuneri pentru Guvernul României, respectiv stimularea, la nivel naţional, a izolării în ferme a operatorilor care să asigure continuarea lucrărilor agricole, cu măsuri de siguranţă pentru oameni şi animale, sprijinirea aprovizionării pentru cei din ferme precum şi a familiilor celor care intră în izolare în ferme.

"Fiind perioada însămânţărilor de primăvară, recomandăm ca această activitate să fie considerată strategică şi dacă se decide carantinarea anumitor persoane care lucrează în fermă, carantinarea să se poate face la fermă, nu la domiciliu, astfel încât lucrările agricole să continue. Solicităm Guvernului să aibă în vedere măsuri speciale pentru oamenii care lucrează în ferme în cazul declanşării unor eventuale probleme de sănătate (kituri testare, dispozitive medicale, personal medical etc)", spun aceştia.

Nu în ultimul rând, regimul de muncă al zilierilor să fie reconsiderat şi să fie ridicate limitările referitoare la perioada de angajare a unei persoane pe an. În condiţiile în care vor exista probleme cu personalul disponibil în agricultură, va fi necesar să fie mobilizate toate resursele disponibile, cu adaptarea corespunzătoare a cadrului legislativ privind condiţiile de muncă/angajare a zilierilor.

Fermierii atrag atenţia că în această perioadă trebuie asigurată livrarea inputurilor pentru campania agricolă de primăvară (multe fiind procurate în prezent din import) şi trebuie luate toate măsurile necesare pentru sprijinirea agriculturii pentru a evita compromiterea campaniei de primăvară.

"Solicităm ridicarea restricţiilor de circulaţie pentru transportul de inputuri pentru ferme şi a produselor agricole destinate aprovizionării agro-alimentare sau cel puţin flexibilizarea acestuia în aşa fel încât aprovizionarea fermelor cu cele necesare activităţii de producere a hranei să nu fie perturbată. O atenţie specială trebuie acordată fluidizării transportului pe cale ferată şi a prioritizării transportului necesar agriculturii pe calea ferată. Să fie, astfel, asigurat, chiar dacă se pun restricţii pe traseu, transportul inputurilor pentru producţia vegetală, premixuri sau alte produse pentru hrana animalelor, transportul animalelor vii, a ambalajelor necesare firmelor din industria agroalimentară, piese de schimb pentru utilajele agricole din ferme etc. Atragem atenţia asupra stocurilor limitate în ţară a pieselor de schimb pentru utilajele agricole, centrele logistice fiind în Germania, Franţa, Belgia etc. Propunem ca, în cazul închiderii graniţelor sau restricţionării transportului terestru, piesele de schimb să facă subiectul unor achiziţii strategice şi să fie aprovizionate pe cale aeriană", menţionează Clubul Fermierilor Români.

De asemenea, având în vedere riscul de compromitere şi a campaniei de toamnă, organizaţia consideră importantă oferirea unor linii de credit fără dobândă pentru fermieri în vederea procurării din timp de către aceştia a inputurilor necesare (o parte semnificativă necesitând procurarea din afara României).

În ceea ce priveşte asigurarea de lichidităţi, Clubul Marilor Fermieri solicită efectuarea rapidă a plăţilor restante către toţi fermierii şi identificarea unei soluţii în negociere cu Comisia Europeană privind plata în avans a subvenţiilor pentru campania 2020-2021, într-o proporţie cât mai mare (peste 80%).

"Propunem ca termen de plată iunie 2020. Este foarte important să nu existe presiune pe fermieri să-şi vândă producţiile de anul acesta la preţuri mici pentru a-şi plăti datoriile", precizează organizaţia fermierilor.

Derularea cu rapiditate a apelurilor pe proiectele gestionate de AFIR şi transmiterea către Comisia Europeană a solicitării de reducere la minim sau chiar eliminarea contribuţiei fermierilor prin cofinanţare la aceste proiecte pe perioada crizei, pentru a încuraja fermierii să acceseze fondurile europene pentru proiecte, sunt alte solicitări ale fermierilor pentru asigurarea lichidităţilor.

Totodată, pe lista măsurilor solicitate de marii fermieri au mai fost incluse: compensarea datoriilor statului cu sumele datorate de ferme pentru bugetul de stat în următoarele 3-4 luni (cu posibilitatea extinderii perioadei în funcţie de evoluţia pandemiei); compensarea sumelor negative din decontul de TVA cu datoriile fermierilor către bugetul de stat sau rambursarea sumelor după caz lunar în maxim 30 zile de la depunerea decontului; propunerile făcute de alte asociaţii (de exemplu: Romanian Business Leaders, Consiliul Investitorilor Străini) pentru susţinerea mediului de afaceri din România să fie luate în considerare şi pentru agricultură acolo unde au aplicabilitate (acordare facilităţi fiscale, prelungire credite / linii de creditare, reducere sau amânare plată taxe, impozite, facilităţi angajaţi/angajatori; acordarea de facilităţi fiscale companiilor din agricultură sau din alte industrii care se implică în susţinerea fermierilor prin donaţii, produse de igienă, dezinfecţie, îngrijire personală etc. (reducere taxe, amânare termene plată TVA etc).

Reprezentaţii organizaţiei susţin că fermierii români trebuie să fie sprijiniţi să aibă acces la raft pentru consumul populaţiei, acest lucru fiind o necesitate în contextul perturbării unor circuite de aprovizionare internaţionale, riscului crescut de contaminare odată cu lungirea lanţului de aprovizionare, riscului crescut de contaminare odată cu multiplicarea surselor raportat la ţări cu situaţii epidemiologice mai grave decât ale României şi necesităţii minimizării impactului economic asupra agriculturii româneşti aflată şi aşa sub presiune.

În contextul discuţiilor privind pregătirea planurilor strategice pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (analiza SWOT) şi a stării de urgenţă, va trebui avută în vedere fragilitatea lanţurilor lungi de aprovizionare, mai ales în zonele cu deficit comercial agro-alimentar al României şi considerăm că este importantă stimularea rezonabilă şi sustenabilă a lanţurilor scurte de aprovizionare. "În această perioadă, care nu se ştie cât va dura, este absolut necesară o deschidere rapidă şi mai generală pe acest subiect, cererea de alimente fiind în creştere naturală. Statisticile exporturilor şi importurilor româneşti legate de agricultură ar trebui discutate cu fermierii în vederea identificării slăbiciunilor şi oportunităţilor de avut în vedere cu prioritate", se menţionează în comunicat.

Clubul Fermierilor Români este o asociaţie nonprofit şi neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociaţiei sunt fermieri performanţi care au modele de afaceri bazate pe inovaţie, tehnologie şi bunele practici în agricultură, pentru creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare şi elaborare a reglementărilor europene şi naţionale în domeniul agricol, cu scopul de a creşte performanţa fermierilor din România.

Publicat în Agricultura

Ministrul desemnat pentru portofoliul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că a solicitat Comisiei Europene prelungirea termenului de depunere a cererilor unice de plată până la 15 iunie 2020, în condiţiile în care s-a luat decizia sistării depunerii acestor cereri la centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) din cauza pandemiei de coronavirus.

"Mesaj important pentru toţi fermierii! Vom sista pentru o perioadă depunerea cererilor la centrele APIA. Am solicitat Comisiei Europene prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată până la 15 iunie", a scris sâmbătă, pe Facebook, ministrul Agriculturii.

Campania de depunere a cererilor de plată a demarat în data de 2 martie, iar ultima zi de depunere este 15 mai 2020.

Potrivit Agerpres, până la data de 10 martie, fermierii români au depus 70.960 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 227.989 hectare, în cadrul Campaniei aferente anului 2020.

Anul trecut, peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare, au fost depuse la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură până la data limită când s-a încheiat campania de primire a cererilor. 

Credit foto: MADR

Publicat în Comunicate MADR

Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare în cadrul Submăsurii 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, din cadrul PNDR 2014-2020, a fost propusă pentru lansare la sfârșitul lunii aprilie 2020. 

Alocarea financiară disponibilă este de 42.7 mil. euro din care 22,7 mil. euro la nivel național (incluzând 6,80 mil. euro pentru zona montană) și 20 mil. euro pentru tinerii din afara granițelor țării. 

Luând în considerare faptul că solicitarea sprijinului financiar în cadrul acestei submăsuri presupune parcurgerea unor etape care impun prezența potențialului beneficiar în țară înainte de depunerea cererii de finanțare, anunțăm faptul că menținem în graficul propus prin agenda estimativă deschiderea sM 6.1 pentru solicitanții din interiorul granițelor țării, urmând ca pentru potențialii solicitanți din diaspora deschiderea sesiunii să fie stabilită la o dată ulterioară, în acord cu măsurile excepționale privind călătoriile în străinătate, în contextul răspândirii virusului COVID-19 stabilite de Guvernul României, la nivel național.

Precizăm faptul că Ghidul solicitantului pentru sM 6.1 a fost postat la data de 03.03.2020 în consultare publică, pe portalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, pentru 10 zile, la adresa: https://portal.afir.info/informatii_institutionale_dezbatere_publica_documente_supuse_dezbaterii_publice.”

Sursă: madr.ro

Publicat în Comunicate MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că în conformitate cu prerogativele conferite de legislația națională specifică în domeniul prevenirii și combaterii risipei de alimente, autoritățile publice cu atribuții de reglementare și control în domeniul agroalimentar pot desfășura acțiuni de informare și educare a consumatorilor finali cu privire la prevenirea și diminuarea risipei alimentare prin campanii de informare media, campanii de informare în școli, campanii online, organizarea de seminarii, conferințe, forumuri, organizarea de manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social, tipărirea de materiale publicitare și de informare.

 În acest context, MADR se bucură de colaborarea și susținerea forurilor/autorităților de specialitate, respectiv a FAO, cu care a încheiat un acord, în data de 17 februarie 2020, conform căruia, poate utiliza în programele de informare și educare un pachet educațional publicat în 2019, numit: Do Good: Save Food! Educating future generations for a zero food waste world! (Salvează alimente! Educarea generațiilor viitoare pentru o lume cu zero deșeuri alimentare). Acesta cuprinde patru cărți, pe grupe de vârstă, respectiv, 5-7 ani, 8-9 ani, 10-13 ani și , 14 +. Educarea și informarea privind importanța și beneficiile prevenirii și diminuării risipei de alimente constituie un instrument care va conduce în viitor la o schimbare a comportamentului societății, în general și care va contribui la atingerea obiectivelor globale privind reducerea risipei alimentare, fiind necesar ca aceste măsuri să fie susținute și conjugate.

MADR a încheiat cu Ministerul Educației Naționale un Protocol de colaborare privind Campania de informare și educare a consumatorilor din unitățile de învățământ preuniversitar privind prevenirea și diminuarea risipei de alimente ”Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente”, menit să conștientizeze elevii și cadrele didactice asupra impactului risipei alimentare la nivel economic, social cât și asupra mediului.

În derularea acestei campanii de informare, MADR se bucură de suportul și colaborarea ASOCIAȚIEI INFOCONS, în baza Protocolului de colaborare (și a actului adițional la acest protocol), care se angajează să traducă gratuit, să multiplice și să distribuie pachetul educațional publicat și pus la dispoziția MADR de către FAO, precum și afișele informative.

    MADR a aprobat și finanțat, în cadrul Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală, începând cu anul 2015, proiecte ADER, ale căror rezultate vor sta la baza fundamentării unor politici publice de prevenire și reducere a impactului socio-economic a risipei alimentare, până în anul 2030, actualizării legislației, politici de educație, informare și conștientizare și elaborării unui pachet integrat de susținere a metodelor inovative de reducere a risipei, cu implementarea unei atitudini responsabile față de resursele alimentare folosite.

Informații suplimentare privind proiectele ADER finanțate de MADR

1. Activitățile și rezultatele obținute în perioada 2015 - 2018

În perioada 2014 – 2015 s-au întreprins activități privind elaborarea cerințelor (termenilor de referință), contractarea și lansarea primului proiect sectorial dedicat cunoașterii amplorii fenomenului risipei alimentare în România - ADER 15.1.1 - Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel național în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară și schimbările climatice. Activitățile și rezultatele obținute în perioada 2015 - 2018 sunt:

ADER 15.1.1 - Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel național în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară și schimbările climatice

2015 - Determinarea impactului și cauzelor determinante în generarea risipei alimentare

Documente elaborate:

  • Determinarea principalelor sectoare din lanțul alimentar cu risc crescut în generarea de deșeuri alimentare
  • Determinarea principalelor probleme de risipă alimentară care apar pe lanțul produselor alimentare

2016 - Identificarea determinanților socio-economici și culturali ai consumului alimentar în gospodăriile populației

Documente elaborate:

  • Cercetare privind factorii socio-economici care influențează obiceiurile de consum în gospodăriile din România
  • Cercetare privind bune practici în valorificarea deșeurilor din gospodăriile populației la nivel european și național

2017 - Identificarea potențialului de adaptare a verigilor lanțului alimentar din România la principiile dezvoltării circulare, cu impact de minimizare a risipei alimentare

Documente elaborate:

  • Un ghid privind bune practici, modele și sisteme de ambalare care să prelungească termenul de valabilitate
  • Cercetare privind bune practici în fluidizarea managementului lanțului alimentar cu efect în coordonarea superioară între procesatori, angrosiști, retaileri

2018 - Generarea unei strategii integrate de măsuri privind reducerea risipei pe lanțul alimentar

Documente elaborate:

  • Cercetări privind elaborarea unor strategii pentru reducerea risipei alimentare în alimentația publică
  • Compendiu privind elaborarea unor strategii pentru managementul integrat al lanțului alimentar (lanțuri frigorifice, porționare, sisteme de servire/autoservire)
  • Metodologie privind elaborarea unor strategii de marketing cu impact pozitiv asupra risipei pe lanțul alimentar
  • Bune practici europene privind elaborarea unei strategii de comunicare publică privind educarea consumatorilor în spiritul unui consum alimentar sustenabil
  • Propunere de strategie de formare a unor specialiști în managementul risipei alimentare - Curricula orientativă pentru formare in specialitatea „Specialist în managementul deșeurilor în producția agro-alimentară și alimentație publica”
  • Propunere de promovare publica a principiilor unui consum responsabil – dezvoltarea unui draft cadru de proiect în parteneriat MADR – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Ministerul Educației și Cercetării Științifice, privind o campanie publică de informare și conștientizare cu privire la importanța și necesitatea unui consum alimentar responsabil

În anul 2019 s-au întreprins activități privind elaborarea cerințelor (termenilor de referință), contractarea și lansarea a 2 proiecte complementare în parteneriat, pentru asigurarea continuității acțiunilor privind diminuarea risipei alimentare în România:

  • ADER 18.1.2 - Metode de reducere a risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, la nivel național, în vederea prevenirii și reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030
  • ADER 18.1.1. - Cercetări privind identificarea potențialului de constituire a unor clustere regionale de economie circulară – studii de caz

2. Activitățile și rezultatele obținute in 2019 sunt: 

ADER 18.1.2 - Metode de reducere a risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, la nivel național, în vederea prevenirii și reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030

2019 - Dezvoltarea unei metodologii privind cercetarea impactului risipei alimentare pe întregul lanț alimentar

Documente elaborate:

  • Raport privind stadiului cunoașterii problematicii risipei alimentare pe plan internațional și național
  • Raport documentar al instrumentelor și metodologiilor folosite în reducerea risipei alimentare în România
  • Metodologie de cercetare privind evoluția risipei alimentare din România din 2016 și tendințe pentru anul 2030

ADER 18.1.1. - Cercetări privind identificarea potențialului de constituire a unor clustere regionale de economie circulară – studii de caz

2019 – Evaluarea potențialului de economie circulară la nivelul unei entități geografice

Documente elaborate:

  • Analiza unor studii de caz de economie circulara în regiunile istorice, Moldova, Ardeal, Oltenia, Dobrogea
  • Elaborarea unei monografii multi regionale a nivelului de implementare a principiilor de economie circulară
  • Dezvoltarea unei metodologii de diagnoză a potențialului de economie circulară la nivelul unei entități geografice - regiune, județ

3. Ce este programat in continuare (perioada 2020 – 2022) în cadrul celor două programe:

ADER 18.1.2 - Metode de reducere a risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, la nivel național, în vederea prevenirii și reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030

2020 – Cunoașterea evoluției fenomenului risipei alimentare în România

Activități propuse:

  • Realizarea unei cercetări asupra atitudinii față de risipa alimentară pe întregul lanț alimentar
  • Analiza evoluției rezultatelor față de 2016
  • Realizarea unei prognoze privind risipa alimentară în perspectiva anului 2030

Termen limită 31.10.2020

2021 - Fundamentarea unor politici publice de prevenire și reducere a impactului socio-economic până în anul 2030, actualizare legislație, politici de educație, informare și conștientizare

Activități propuse:

  • Elaborarea unor metode și modele tehnico-economice de prevenire și diminuare a risipei alimentare, pe toate verigile lanțului agroalimentar: producție – depozitare – transport – distribuție și comercializare – rețele de alimentație publică - HORECA – consumatori, în vederea fundamentării unor politici publice
  • Analiză privind actualizarea legislației, politici de educație, informare și conștientizare, cu propuneri de politici publice care sa contracareze fenomenul risipei alimentare

Termen limită 31.10.2021

2022 - Analiza prospectivă a evoluției fenomenului de risipă alimentară, în urma promovării politicilor publice identificate în modelele tehnico – economice propuse și calcularea costurilor pentru implementarea unor scenarii până în 2030, în mod independent sau prin asocierea unor concepte

Activități propuse:

  • Analiza prospectivă a evoluției fenomenului de risipă alimentară, în urma promovării politicilor publice identificate in modelele tehnico-economice propuse in etapa anterioara (analiza de impact ex ante)
  • Evaluarea economică a costurilor pentru implementarea unor scenarii până în 2030, în mod independent sau prin asocierea unor concepte

Termen limită 31.10.2022

ADER 18.1.1. - Cercetări privind identificarea potențialului de constituire a unor clustere regionale de economie circulară – studii de caz

2020 - Generarea unui cadru metodologic național privind implementarea unor sisteme de economie circulară în domeniul agroalimentar 

  • Dezvoltarea unei metodologii de implementare și transfer tehnologic a principiilor (Studiu metodologic  de implementare și transfer tehnologic a principiilor economiei circulare la nivelul unui operator economic sau grupuri operaționale economiei circulare la nivelul unui operator economic sau grupuri operaționale)
  • Realizarea unui îndrumar de bune practici pentru clusterele regionale de economie circulară, în domeniul agroalimentar (Ghid de bune practici privind funcționarea operatorilor din domeniul agroalimentar în cluster)
  • Sprijinirea accesului unor entități interesate la informare și conștientizare privind posibilitatea practică de a forma clustere de economie circulară în domeniul agroalimentar (Campanie de conștientizare în cel puțin 2 regiuni; Cel puțin 2 sesiuni de diseminare a rezultatelor; Cel puțin 50 entități informate/ conștientizate; Cel puțin 50 seturi suport tipărite)

Termen limită 31.10.2020

2021 - Generarea unui pilot de economie circulară în domeniul agroalimentar 

  • Proiect pilot privind constituirea și dezvoltarea unui cluster agroalimentar regional, prin exploatarea unor resurse alimentare în sistem de economie circulară și demonstrarea fezabilității și sustenabilității funcționării în clustere, a entităților din domeniul agroalimentar
  • Elaborarea de bune practici pentru clustere regionale de economie circulară, în domeniul agroalimentar

Termen limită: 31.10.2021 

2022 - Sprijinirea entităților economice interesate în asumarea tehnologiilor inovative, cu implementarea unei atitudini responsabile față de mediu și față de resursele folosite

  • Realizarea unui cadru de propuneri privind susținerea tehnologiilor inovative, cu implementarea unei atitudini responsabile față de mediu 
  • Diseminarea  rezultatelor proiectului către entități interesate din lanțul agroalimentar

Termen limită: 31.10.2022

Surs: madr.ro

Publicat în Comunicate MADR
Pagina 1 din 2