agricultura - Agricultura României

Afişez elemetele după tag: agricultura

România este ţara în care se moare de secetă la un kilometru de Dunăre şi în care, în secolul 21, facem agricultură pe bază de acatiste, a declarat într-o videoconferinţă de specialitate, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

"Nu se poate, noi suntem ţara în care se moare de secetă la un kilometru de Dunăre. E inadmisibil! (Într-o) ţară cu bazinul hidrografic şi hidrologic la României să auzi un ministru al Agriculturii, oricare ar fi el, că pronunţă cuvântul "secetă" este autodenunţ. Nu poţi să funcţionezi aşa. Probabil va trebui să nu mai coste uzinarea apei, să fie apa gratis pentru agricultură condiţionată de tehnologii avansate în irigaţii, ca să nu ne batem joc de apa din râuri sau din pânza freatică. Nu se poate ca, la bazinul nostru hidrografic, să plângem de secetă şi în secolul 21 să facem agricultură pe bază de acatiste!", a subliniat Daraban.

În viziunea şefului CCIR, trebuie să se renunţe la ideea de producţie la hectar şi să se parieze "absolut totul" pe procesare.

"Eu aş paria absolut totul pe procesare, mai puţin pe celebra producţie la hectar de care aud de când m-am născut. În 1967, cred că primele cuvinte pe care le-am auzit au fost "producţia la hectar". Cred că trebuie ieşit din paradigma asta. Până la urmă putem importa cereale dacă suntem în stare să procesăm. Cred că aici este pariul pe care îl avem. Trebuie să ne uităm şi ce importăm ca produse procesate ca să ne dăm seama unde suntem. Vorbim de 507 milioane de euro produse de panificaţie, de 460 de milioane de euro produse procesate din lapte, de 118 milioane de euro produse procesate tomate, de 124 de milioane de euro produse procesate din carne, de 1,1 miliarde de euro legume-fructe. Deci, aceştia sunt nişte indicatori, pentru că pe de altă parte se întâmplă ceea ce vedem şi acum în turism. Turismul nostru, sărăcuţul, nu depăşeşte 1,4 - 1,5% din PIB. Şi agricultura noastră, din păcate, cu toate eforturile de producţie la hectar nu depăşeşte 4%", a spus Mihai Daraban.

Acesta a adăugat că fermierul trebuie să aibă o piaţă de desfacere în care să-şi vândă producţia.

"Noi trebuie să punem caii în faţa căruţei, nu invers. Trebuie să oferim piaţă fermierului, pentru că fermierul dacă va vedea că are piaţă de desfacere îşi va comensura în vreun fel producţia. Să ne spună şi nouă statul român în ce a constat suma de 86,28 de miliarde de euro pe care am importat-o anul trecut...", a afirmat oficialul CCIR.

Preşedintele CCIR a participat, marţi, la dezbaterea cu tema "Agricultura României, potenţial imens, cum îl valorificăm? Soluţii la problemele momentului", organizată de DC Media Group.

Sursa: Agerpres

Publicat în Actualitate

PLUS Diaspora solicită Guvernului, prin Ministerul de Externe şi Ministerul Muncii, să se asigure că muncitorii români care lucrează în agricultură în fermele de pe teritoriul UE au acces la muncă legală, în toate condiţiile legislaţiei de protecţie a muncii din statele europene şi la nivelul valorilor Uniunii.

Conform Agerpres, solicitarea vine după ce, pe data de 11 aprilie, "cetăţeanul român Nicolae Bahan, aflat în acel moment la muncă într-o fermă din Germania, a fost găsit decedat în spaţiul în care era cazat, fiind bolnav de COVID-19".

PLUS Diaspora solicită următoarele măsuri:

* demararea de către Inspecţia Muncii a unor controale minuţioase ale tuturor firmelor care intermediază forţă de muncă pentru muncitorii sezonieri în agricultură;

* stimularea obligaţiei pentru angajatori de a furniza corect contractele de muncă înainte de plecarea din ţară sau cel târziu la semnarea lor, prin amenzi sau investigaţii;

* oferirea de broşuri dezvoltate de MAE/MM la ieşirea din ţară, în limba română, cu drepturile românilor ca angajaţi şi numerele de telefon la care pot apela în caz de urgenţă;

* verificarea statutului de asigurat al fiecărui muncitor sezonier în fiecare caz sesizat, prin colaborarea cu inspecţiile de muncă din ţările gazdă;

* derularea unei ample campanii de informare cu privire la drepturile oferite de Cardul European de Sănătate printr-un proiect comun al MAE şi ANOFM;

* extragerea din Ghidul pentru muncitorii români din Germania şi Ghidul de muncă în context de COVID-19 a unor mesaje scurte şi simple pentru o mai bună accesibilitate de către Ministerul Muncii şi promovarea lor;

* organizarea unei ample campanii de informare în media cu privire la riscurile unui contract de muncă precară;

* susţinerea în negocierile la nivel european a adoptării cât mai rapide a Regulamentului 883 cu privire la Coordonarea sistemelor de securitate socială;

* susţinerea la nivel european a implementării cu celeritate a Agenţiei Europene pentru Muncă (ELA).

"Avem nevoie de acţiune în două direcţii, în primul rând de asistenţă cât mai rapidă pentru oamenii care suferă, inclusiv prin discuţii cu autorităţile germane. Dar pe termen mediu şi lung avem nevoie de o coordonare reală la nivel UE în domeniul securităţii sociale, care să asigure o protecţie atât de necesară pentru muncitorii români, oriunde ar merge", a declarat Dragoş Pîslaru, membru al Celulei executive de criză PLUS şi coordonator al Comisiei de muncă şi afaceri sociale din Parlamentul European.

Publicat în Actualitate

Executivul a aprobat suplimentarea de fonduri la schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, cu 117 milioane lei, informează Ministerul Agriculturii.

"În şedinţa Guvernului din data de 23 aprilie 2020 a fost aprobată o Hotărâre ce modifică art. 10 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Pentru asigurarea resurselor financiare aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2020, actul normativ aprobat astăzi completează suma prevăzută iniţial la art. 10 alin. (7) din HG nr. 1174/2014 cu suma de 117.000.000 lei. În acest fel, se asigură efectuarea plăţilor aferente ajutorului de stat pentru perioada 1 octombrie 2019 - 31 decembrie 2019", se menţionează în comunicatul MADR.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 s-a instituit aplicarea, pentru perioada 2015 - 2020, a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, acordată sub formă de rambursare.

În ceea ce priveşte resursele financiare necesare, prin Hotărârea Guvernului nr. 76/2020, suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020 a fost de 411 milioane lei şi s-a asigurat de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul în curs. Din această sumă, au fost efectuate plăţi aferente ajutorului de stat pentru perioada 1 aprilie - 30 septembrie 2019 în cuantum de aproape 409,22 milioane lei.

Sursa: Agerpes

Publicat în Comunicate MADR

Toți cei care sunt sănătoși au acum responsabilitatea de a ieși la câmp pentru că este posibil ca, în toamnă, să consumăm mai multe produse românești decât din import, scrie duminică ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pe pagina sa de Facebook.

"Fiecare palmă de pământ trebuie lucrată! Toți cei care sunt sănătoși au acum responsabilitatea de a ieși la câmp. S-ar putea ca în toamnă să consumăm mai multe produse de-ale noastre decât din produsele din import dacă criza se prelungește. Să ne asigurăm că producem la noi în țară măcar atât cât să asigurăm securitatea alimentară a românilor!", precizează ministrul Agriculturii.

Acesta a menționat, ulterior, că anul acesta va fi unul greu pentru toată lumea şi a subliniat că problema producătorilor care stau cu marfa nevândută este una care se repetă în fiecare an şi afectează, în special, producătorii mici, divizați.

"Acest fenomen se întâmplă în fiecare an. Problema este în primul rând la cei mici care sunt divizați, care nu sunt asociați și care în unii ani nu reușesc să își vândă marfa deși au producții frumoase. Singura soluție pentru a-și vinde marfa la prețuri competitive și de a-și procura inputuri la prețuri foarte bune sunt cooperativele. Din fericire există foarte multe cooperative în România. Au rămas foarte mulți producători mici în afara acestor cooperative din motive pe care nu le discut. Unii nu doresc să intre în aceste cooperative. Anul acesta am făcut apel la administrația piețelor să lase piețele deschise, chiar dacă unii primari au fost tentați să închidă piețele, tocmai pentru ca cei mici care nu reușesc să vândă prin cooperative să reușească să își vândă marfa în piețe. Am spus să scoată afară toți samsarii și toți speculanții din piețe să încapă acești producători", a subliniat ministrul Agriculturii la Digi24.

Mai mult, Adrian Oros consideră că piața este un loc mult mai sigur decât un magazin de colț de stradă, în condițiile în care sunt respectate măsurile dispuse de autorități.

"În opinia mea, într-o piață, majoritatea fiind semi-deschise, dacă se respectă măsurile dispuse de autorități, se poate face comerț mult mai sigur decât într-un magazin de colţ de stradă de 10 metri pătrați", a mai spus ministrul de resort.

Oros a reamintit că, tot în sprijinul micilor producători de legume, a fost lansată o platformă online unde aceștia vor putea completa cantitățile de legume disponibile, în vederea facilitării unui dialog cu marile lanțuri de retail.

"I-am îndrumat pe retaileri să cumpere de la aceștia cantitățile de legume proaspete care sunt produse acum. Mai ales că aveam informații că sunt probleme cu transportul la nivel internațional și că unele sortimente care vin din import vor lipsi în această perioadă. I-am îndemnat în mod repetat pe retaileri și le-am recomandat exact zonele legumicole şi cantitățile şi sortimentele să meargă să le ridice, să le pună pe rafturi. Cu siguranță că s-a schimbat comportamentul cumpărătorilor, iar lumea cumpără mult mai puțin decât până acum. Avem stocuri la carne de pasăre, de vită, la lactate, peste tot producţia e mult mai mare decât cererea în această perioadă", a mai spus Adrian Oros.

Cât priveşte acei producători mici care nu se descurcă în mediul online, ministrul Agriculturii consideră că trebuie ajutaţi de autorităţile locale sau de asociaţiile care îi reprezintă să încarce datele pe platformă.

Potrivit Agerpres, el a subliniat, în context, că legumicultorii au mai multe scheme de sprijin, printre care sprijinul cuplat vegetal, ajutorul naţional tranzitoriu şi plăţile la hectar. Pe de altă parte, însă, Oros a precizat că în vara anului trecut Ministerul Agriculturii a comunicat la Bruxelles sume mai mici pentru legumicultori, iar actuala conducere a instituţiei a notificat Comisia Europeană pentru modificarea sumelor.

"Anul trecut, în august, s-au fixat plafoanele pentru sprijinul cuplat vegetal care se va da în această lună. La 1 august, conducerea ministerului de atunci a comunicat sumele la Bruxelles. La legumicultură au schimbat suma diminuând mult ceea ce li se cuvenea legumicultorilor. Anul acesta am încercat să facem o notificare la Bruxelles să corectăm acea eroare de anul trecut. Nu ştiu dacă vom reuşi să rezolvăm această inexactitate, această bâlbă de anul trecut. Mi-ar fi plăcut ca vehemenţa cu care este atacat acum ministerul, într-o situaţie de criză în care trebuie să ne ocupăm de toată lumea, să fi fost anul trecut când se putea corecta. Noi am notificat acum Comisia Europeană deşi nu este un obicei, pentru că toate modificările se puteau face până la sfârşitul anului. Am fi dorit să fi fost sesizaţi măcar în noiembrie când am venit la minister. Cu siguranţă, dacă nu reuşim să modificăm sumele, o să găsim resurse de la bugetul naţional. Este o bâlbă făcută în 1 august 2019", a arătat ministrul Agriculturii. 

Publicat în Actualitate

Regiunea Ileia de pe coasta de vest a Greciei este regiunea cea mai specializată în agricultură, silvicultură şi pescuit din Uniunea Europeană, în condiţiile în care în anul 2017 o cotă de 24,3% din valoarea adăugată brută creată în Ileia a venit din cultivarea porumbului, tomatelor şi altor fructe şi legume, precum şi din creşterea animalelor şi pescuit, arată datele publicate luni de Eurostat.

Urmează în ordine regiunea Silistra din partea de nord-est a Bulgariei, unde agricultur a fost responsabilă în 2017 pentru 22,8% din valoarea adăugată brută creată în această regiune. Pe celălalt mal al Dunării, regiunea Călăraşi din România este şi ea puternic specializată în agricultură, care în anul 2017 a fost responsabilă pentru 20,4% din valoarea adăugată brută în această regiune.

Conform datelor Eurostat, alte regiuni din UE unde agricultura, silvicultura şi pescuitului sunt responsabile pentru aproape 20% din valoarea adăugată brută sunt: Pella în Grecia (19,6%), Bjelovar-Bilogora în Croaţia (19,5%), Almeria în Spania (19,2%) şi Ialomiţa în România (18,6%). Sursa: Agerpres  - Credit foto: Pixabay

Publicat în Actualitate

Plafonarea prețurilor la raft este din punct de vedere economic o prostie mare, pentru că în primul rând îl distrugem pe producătorul mic, care este român, iar pe de altă parte încurajăm specula, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, la începutul şedinţei de Guvern.

"Am văzut în ultima perioadă apeluri făcute de unii să se plafoneze preţul (alimentelor n.r.) la raft, asta este din punct de vedere economic o prostie mare, pentru că, dacă plafonăm doar preţul la raft, în primul rând îl distrugem pe producător, pe producătorul mic, care este român. Pe de altă parte încurajăm specula. Ceea ce încercăm să facem noi de două săptămâni: stăm cu fiecare filieră de produs la masă, producător, procesator, comerciant şi încercam să-i determinăm ca marja de adaos, marja de profit dintre fiecare verigă a acestui lanţ să fie discutată şi să o stabilim de comun acord până trece această criză, după ce trece criza, pot să-şi înceapă iarăşi războiul comercial între ei, dar până atunci încercăm să ne asigurăm că nu se întâmplă acest lucru", a precizat Oros .

El a subliniat că deocamdată agricultura şi industria alimentară funcţionează, dar atunci când va fi nevoie va interveni prin măsuri de sprijin şi scheme de ajutor de stat ca să încurajeze acele sectoare deficitare.

"Sunt într-adevăr produse deficitare, cel puţin la carnea de porc, unde noi producem doar 30% din consum. Asta se datorează în primul rând şi evoluţiei de doi ani de zile a pestei porcine africane, care a decimat fermele mari şi mai ales partea de reproducţie, şi mai puţin avem probleme la alte produse. Sigur, noi gândim în paralel şi atunci când va fi nevoie - deocamdată agricultura şi industria alimentară funcţionează - dar atunci când va fi nevoie să intervenim prin măsuri de sprijin, prin scheme de ajutor de stat să încurajăm exact acele sectoare care sunt deficitare şi care ar putea fi un avantaj în această perioadă, să relansăm aceste sectoare", a subliniat ministrul Agriculturii.

Referitor la plafonarea preţurilor la produse alimentare, premierul Ludovic Orban a menţionat că este greu de instituit un mecanism de plafonare, dacă nu aproape imposibil, pentru că întotdeauna se creează un decalaj între cerere şi ofertă.

"În privinţa plafonării vă spun foarte clar că este greu de instituit un mecanism de plafonare, dacă nu aproape imposibil, pentru că întotdeauna când se creează un decalaj între cerere şi ofertă şi acum a crescut exploziv cererea la o ofertă oarecum redusă... Hai să fim cinstiţi, toate restricţiile de transport de marfă, toate problemele care au apărut în lanţul de producţie şi în general pe lanţ au generat discontinuităţi în aprovizionare şi au redus un pic oferta. Ori în condiţiile acestea şi din cauza unei panici instituite artificial, de multe ori prin anunţuri şi prin fake news-uri, s-a generat o creştere a consumului şi a cumpărărilor, s-a creat această oportunitate", a subliniat Ludovic Orban.

El consideră că soluţia cea mai bună în această perioadă este de a creşte producţia şi de a avea permanent în vedere asigurarea unei oferte crescute, care să fie cât mai aproape de nivelul cererii.

"Eu vă spun limpede, sunt produse la care dacă se aplică mecanismul, pe care l-am văzut prin tot felul de năzdrăvănii de proiecte legislative, se va crea penurie. Produsele respective vor dispărea de pe piaţă şi abia atunci vor apărea cu adevărat probleme în momentul în care se fixează un preţ administrativ care nu are nicio legătura cu realitatea economiei de pe piaţă şi care nu ţine cont că foarte multe produs sunt importate şi că de multe ori există posibilitatea de a evita orice restricţie administrativă. Adică este foarte simplu să fixezi un intermediar în import, cum fac mulţi şmecheri din Belize, sau din orice paradis fiscal, care (...) practic îţi aduce preţul la import la un preţ foarte mare. Ori practic nu ai făcut nimic dacă ai instituit o plafonare, inclusiv în ceea ce priveşte teoriile de plafonare a adaosului comercial", a mai spus premierul.

Orban a menţionat că a vorbit cu preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, să facă o evaluare a evoluţiei preţurilor pe diferite categorii de produse. În context, şeful autorităţii de concurenţă a subliniat că "în momentul de faţă, datele noastre nu arată o perturbare, o afectare masivă a întregii pieţe".

"Noi avem o bază de date foarte bună a preţurilor, pentru că avem un proiect numit Monitorul Preţurilor, în care avem toate preţurile, la toate alimentele, din toate magazinele, din lanţurile din toată ţara. Unde nu stăm atât de bine, nu avem date din pieţe şi magazine mici şi asta am demarat împreună cu ANPC şi Ministerul Agriculturii, schimbăm date între noi, ca să avem o imagine ce se întâmplă şi în zona comerţului tradiţional. Comerţul tradiţional este undeva la 40% din piaţă, 60% sunt magazinele din lanţurile de comercializare a alimentelor. Evident că lucrurile nu merg atât de bine, preţurile nu sunt atât de mici cum erau acum câteva luni. Sunt disfuncţionalităţi în piaţă, dar nu e o disfuncţionalitate generalizată. Vedem produse la care preţurile au scăzut, unele care rămân cumva constante şi câteva la care avem creşteri de preţuri", a subliniat Bogdan Chiriţoiu.

Potrivit sursei citate, Autoritatea de Concurenţă va interveni acolo unde vor exista suspiciuni de încălcare a legii, adăugând că în prezent există o investigaţie în aceste sens.

"Situaţia o monitorizăm. Acolo unde vom avea suspiciuni de încălcare a legii vom interveni. Avem deja o investigaţie în curs. Pot să fie şi altele. În momentul de faţă, datele noastre nu arată o perturbare, o afectare masivă a întregii pieţe. Aş susţine ce a spus domnul ministru înainte şi e important să ne asigurăm că lanţul logistic funcţionează bine, atât pe plan intern cât şi extern, să ne asigurăm că mărfurile ajung la timp în magazine, dar altfel piaţa pare să funcţioneze bine în momentul de faţă pe partea de produse alimentare", a menţionat Chiriţoiu.

Sursa: Agerpres

Publicat în Actualitate

Clubul Fermierilor Români se alătură organizaţiilor care solicită sprijin pentru mediul de afaceri în această perioadă şi propune, în mod special, o serie de măsuri concrete pentru susţinerea agriculturii şi limitarea impactului negativ pentru fermierii români, generat de pandemia de coronavirus.

"În acest moment, prioritară este sprijinirea sistemului medical în salvarea vieţilor omeneşti. În acelaşi timp, agricultura trebuie considerată o prioritate strategică pentru asigurarea hranei şi trebuie luate măsurile necesare pentru protejarea celor care lucrează în ferme, asigurarea aprovizionării în ferme etc. pentru garantarea securităţii şi siguranţei alimentare a cetăţenilor României. Acest lucru trebuie reflectat în consecinţă în toate comunicările Guvernului privind domeniile declarate strategice: sănătate, siguranţă publică, siguranţă alimentară şi agricultură", spun reprezentanţii Clubul Fermierilor Români, într-un document transmis joi AGERPRES.

Astfel, organizaţia solicită Ministerului Agriculturii constituirea unei celule de criză la nivelul MADR care să gestioneze relaţia cu fermierii, asociaţiile fermierilor din agricultură, companiile din agribusiness prin consultări permanente cu cei menţionaţi, informări şi recomandări pentru fermieri şi partenerii acestora, dar şi efectuarea rapidă de către APIA a plăţilor restante către toţi fermierii.

"Această celulă de criză să poată fi contactată cu regularitate şi rapiditate de la distanţă, inclusiv prin înfiinţarea unui număr de telefon verde, de către principalele asociaţii de producători şi CDR, pentru a câştiga timp şi a reduce riscurile de sănătate", se precizează în document.

De asemenea, marii fermieri cer analizarea rapidă a soluţiilor propuse de fermieri şi a asociaţiilor de fermieri, alţi jucători din agribusiness şi implementarea imediată a propunerilor selectate, iar ministrul Agriculturii să transmită în spaţiul public mesaje privind măsurile luate sau care vor fi luate pentru susţinerea agriculturii, asigurării produselor agricole (a hranei pentru populaţie) şi să invite toate părţile implicate la cooperare şi solidaritate.

"În acest sens, ar fi util să se precizeze: care sunt măsurile luate la nivel de minister privind constituirea celulei de criză/a grupurilor de lucru de suport pentru fermieri; care sunt soluţiile pentru asigurarea transmiterii informaţiilor de interes pentru fermieri; cum se implică autorităţile în luarea măsurilor de sprijinire a continuării în bune condiţii a lucrărilor agricole din campania de primăvară, protejarea persoanelor vulnerabile care desfăşoară activităţi agricole şi pentru asigurarea bunăstării animalelor din fermele zootehnice. Este foarte important ca ministrul agriculturii să transmită cetăţenilor României că prin măsurile care se iau se are în vedere asigurarea deplină a securit[ţii alimentare a românilor şi sprijinirea lanţului agroalimentar de proximitate pentru buna traversare a acestei perioade. În acest sens, este necesară o comunicare susţinută pentru ca toţi cetăţenii să înţeleagă să nu pună presiune artificială pe lanţul agroalimentar, astfel încât activităţile pe întreg lanţul de aprovizionare să se desfăşoare în condiţii cât mai bune, ţinând cont de restricţiile şi limitările care au fost impuse", subliniază reprezentanţii Clubului Fermierilor Români.

Potrivit acestora, criza arată o dată în plus necesitatea extinderii digitalizării la agenţiile din agricultură precum APIA, AFIR, ANIF, ANSVSA, ANZ, ANF şi a realizării unei baze de date comune cu informaţiile despre fermieri şi ferme, care să poată fi actualizată în timp real şi care va duce la simplificarea gestionării şi transmiterii documentelor de către fermieri la autorităţi pentru primirea subvenţiilor şi obţinerii actelor necesare pentru finanţări, tranzacţii etc (limitarea expunerii persoanelor implicate).

"Este important ca agenţiile din agricultură să comunice între ele şi să nu mai pună pe drumuri fermierii sau angajaţii acestora cu solicitări pentru depunerea aceloraşi documente în format printat la două sau mai multe agenţii din agricultură", avertizează organizaţia marilor fermieri.

Aceasta vine cu câteva propuneri pentru Guvernul României, respectiv stimularea, la nivel naţional, a izolării în ferme a operatorilor care să asigure continuarea lucrărilor agricole, cu măsuri de siguranţă pentru oameni şi animale, sprijinirea aprovizionării pentru cei din ferme precum şi a familiilor celor care intră în izolare în ferme.

"Fiind perioada însămânţărilor de primăvară, recomandăm ca această activitate să fie considerată strategică şi dacă se decide carantinarea anumitor persoane care lucrează în fermă, carantinarea să se poate face la fermă, nu la domiciliu, astfel încât lucrările agricole să continue. Solicităm Guvernului să aibă în vedere măsuri speciale pentru oamenii care lucrează în ferme în cazul declanşării unor eventuale probleme de sănătate (kituri testare, dispozitive medicale, personal medical etc)", spun aceştia.

Nu în ultimul rând, regimul de muncă al zilierilor să fie reconsiderat şi să fie ridicate limitările referitoare la perioada de angajare a unei persoane pe an. În condiţiile în care vor exista probleme cu personalul disponibil în agricultură, va fi necesar să fie mobilizate toate resursele disponibile, cu adaptarea corespunzătoare a cadrului legislativ privind condiţiile de muncă/angajare a zilierilor.

Fermierii atrag atenţia că în această perioadă trebuie asigurată livrarea inputurilor pentru campania agricolă de primăvară (multe fiind procurate în prezent din import) şi trebuie luate toate măsurile necesare pentru sprijinirea agriculturii pentru a evita compromiterea campaniei de primăvară.

"Solicităm ridicarea restricţiilor de circulaţie pentru transportul de inputuri pentru ferme şi a produselor agricole destinate aprovizionării agro-alimentare sau cel puţin flexibilizarea acestuia în aşa fel încât aprovizionarea fermelor cu cele necesare activităţii de producere a hranei să nu fie perturbată. O atenţie specială trebuie acordată fluidizării transportului pe cale ferată şi a prioritizării transportului necesar agriculturii pe calea ferată. Să fie, astfel, asigurat, chiar dacă se pun restricţii pe traseu, transportul inputurilor pentru producţia vegetală, premixuri sau alte produse pentru hrana animalelor, transportul animalelor vii, a ambalajelor necesare firmelor din industria agroalimentară, piese de schimb pentru utilajele agricole din ferme etc. Atragem atenţia asupra stocurilor limitate în ţară a pieselor de schimb pentru utilajele agricole, centrele logistice fiind în Germania, Franţa, Belgia etc. Propunem ca, în cazul închiderii graniţelor sau restricţionării transportului terestru, piesele de schimb să facă subiectul unor achiziţii strategice şi să fie aprovizionate pe cale aeriană", menţionează Clubul Fermierilor Români.

De asemenea, având în vedere riscul de compromitere şi a campaniei de toamnă, organizaţia consideră importantă oferirea unor linii de credit fără dobândă pentru fermieri în vederea procurării din timp de către aceştia a inputurilor necesare (o parte semnificativă necesitând procurarea din afara României).

În ceea ce priveşte asigurarea de lichidităţi, Clubul Marilor Fermieri solicită efectuarea rapidă a plăţilor restante către toţi fermierii şi identificarea unei soluţii în negociere cu Comisia Europeană privind plata în avans a subvenţiilor pentru campania 2020-2021, într-o proporţie cât mai mare (peste 80%).

"Propunem ca termen de plată iunie 2020. Este foarte important să nu existe presiune pe fermieri să-şi vândă producţiile de anul acesta la preţuri mici pentru a-şi plăti datoriile", precizează organizaţia fermierilor.

Derularea cu rapiditate a apelurilor pe proiectele gestionate de AFIR şi transmiterea către Comisia Europeană a solicitării de reducere la minim sau chiar eliminarea contribuţiei fermierilor prin cofinanţare la aceste proiecte pe perioada crizei, pentru a încuraja fermierii să acceseze fondurile europene pentru proiecte, sunt alte solicitări ale fermierilor pentru asigurarea lichidităţilor.

Totodată, pe lista măsurilor solicitate de marii fermieri au mai fost incluse: compensarea datoriilor statului cu sumele datorate de ferme pentru bugetul de stat în următoarele 3-4 luni (cu posibilitatea extinderii perioadei în funcţie de evoluţia pandemiei); compensarea sumelor negative din decontul de TVA cu datoriile fermierilor către bugetul de stat sau rambursarea sumelor după caz lunar în maxim 30 zile de la depunerea decontului; propunerile făcute de alte asociaţii (de exemplu: Romanian Business Leaders, Consiliul Investitorilor Străini) pentru susţinerea mediului de afaceri din România să fie luate în considerare şi pentru agricultură acolo unde au aplicabilitate (acordare facilităţi fiscale, prelungire credite / linii de creditare, reducere sau amânare plată taxe, impozite, facilităţi angajaţi/angajatori; acordarea de facilităţi fiscale companiilor din agricultură sau din alte industrii care se implică în susţinerea fermierilor prin donaţii, produse de igienă, dezinfecţie, îngrijire personală etc. (reducere taxe, amânare termene plată TVA etc).

Reprezentaţii organizaţiei susţin că fermierii români trebuie să fie sprijiniţi să aibă acces la raft pentru consumul populaţiei, acest lucru fiind o necesitate în contextul perturbării unor circuite de aprovizionare internaţionale, riscului crescut de contaminare odată cu lungirea lanţului de aprovizionare, riscului crescut de contaminare odată cu multiplicarea surselor raportat la ţări cu situaţii epidemiologice mai grave decât ale României şi necesităţii minimizării impactului economic asupra agriculturii româneşti aflată şi aşa sub presiune.

În contextul discuţiilor privind pregătirea planurilor strategice pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (analiza SWOT) şi a stării de urgenţă, va trebui avută în vedere fragilitatea lanţurilor lungi de aprovizionare, mai ales în zonele cu deficit comercial agro-alimentar al României şi considerăm că este importantă stimularea rezonabilă şi sustenabilă a lanţurilor scurte de aprovizionare. "În această perioadă, care nu se ştie cât va dura, este absolut necesară o deschidere rapidă şi mai generală pe acest subiect, cererea de alimente fiind în creştere naturală. Statisticile exporturilor şi importurilor româneşti legate de agricultură ar trebui discutate cu fermierii în vederea identificării slăbiciunilor şi oportunităţilor de avut în vedere cu prioritate", se menţionează în comunicat.

Clubul Fermierilor Români este o asociaţie nonprofit şi neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociaţiei sunt fermieri performanţi care au modele de afaceri bazate pe inovaţie, tehnologie şi bunele practici în agricultură, pentru creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare şi elaborare a reglementărilor europene şi naţionale în domeniul agricol, cu scopul de a creşte performanţa fermierilor din România.

Publicat în Agricultura
Marți, 17 Martie 2020 20:00

O NOUĂ AGRICULTURĂ PENTRU O NOUĂ ROMÂNIE

AGRICULTURA ROMÂNIEI este un brand născut pe la mijlocul secolului al XX-lea, „viu“ vreo cinci-şase decenii sub denumiri ce trebuiau să reprezinte şi epoca în care apărea, renăscut în anul de graţie 1990, apoi în 2020 ca marcă nou înregistrată, de data aceasta on-line, poate forma cea mai accesibilă în zilele noastre celor mai mulţi cititori din sectoarele la care ne referim.

AGRICULTURA ROMÂNIEI reapare la îndemnul mai multor colegi, prieteni, cunoştinţe, lucrători în diferite sectoare agricole, de industrie alimentară, mediu, păduri etc., poate şi din nevoia tot mai mare de informaţie a acestora, grupată, simplificată sub un brand cunoscut şi de impact, scutindu-i astfel de navigarea obositoare pe mai multe reţele social - media în căutarea a ceea ce, de multe ori, nu este tocmai bine şi corect ancorat în realitate.

NOUL PRODUS MEDIA apare într-o perioadă premergătoare apariţiei crizei generate de virusul COVID-19 care, se pare, creează premisele unor schimbări majore la nivel mondial sub aspect socio-economic.

CUM sunt percepute eventualele EFECTE ale actualei CRIZE, cât de mult va afecta activitatea fiecăruia dintre noi în contextul generalizării acesteia, vă las pe dumneavoastră, stimaţi cititori, să apreciaţi.

AŞADAR, aşteptăm opinii, sugestii pentru AGRICULTURA unei… NOI ROMÂNII.

agriculturaromaniei.ro

ORICÂND veţi fi bine-veniţi şi vă asigurăm de toată sinceritatea şi corectitudinea informaţiilor furnizate.

VĂ SUNTEM ALĂTURI, FIŢI-NE LA FEL!

REDACŢIA

Publicat în Actualitate