alimente - Agricultura României
Cautare in articole
Search - Categories
Search - Contacts
Search - Content
Search - News Feeds
Search - Tags

Afişez elemetele după tag: alimente

România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară, iar coridoarele "verzi" de transport al alimentelor şi inputurilor funcţionează, a declarat la Digi 24, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

"La această oră, România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară. Coridoarele "verzi" de transport al alimentelor şi al inputurilor funcţionează. Noi monitorizăm zilnic stocurile, cât şi preţurile, dar mai ales problemele pe care agricultorii şi cei din industria alimentară le au, pentru că am creat o platformă de comunicare încă din prima zi cu tot ce înseamnă mediu asociativ şi în timp real ştim exact care sunt problemele apărute şi încercăm să le rezolvăm punctual. Chiar ieri (miercuri, 1 aprilie, n.r.) am avut o întâlnire la nivelul Guvernului cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ din agricultură şi industria alimentară unde fiecare a venit şi a prezentat problemele şi soluţiile pe care le gândesc ca în viitor să nu se întâmple ce prevesteau cele trei organizaţii mondiale, că s-ar putea ajunge şi la o criză alimentară. Sperăm să nu ajungem acolo", a afirmat Oros.

Ministrul de resort a punctat faptul că toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs trebuie să se aşeze la masă şi să-şi negocieze marjele de profit, astfel încât să rămână pe piaţă în timpul acestei crize.

"Cele trei organizaţii (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Comerţului şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, n.r.) atrag atenţia că ar putea apărea o criză alimentară pe fondul unui comportament de consum bazat pe frică şi insecuritate. Noi tocmai acest lucru trebuie să-l prevenim, să nu agităm prea mult oamenii, să monitorizăm tot ce se întâmplă atât la nivel european, cât şi la nivel naţional privind activitatea din agricultură şi din industria alimentară. De la început am făcut un apel la calm, la responsabilitate, la omenie între toţi actorii, atât producători mici şi mari, cât şi procesatori mici şi mari, cât şi comercianţi. Am spus că, pentru a menţine nişte preţuri rezonabile suportabile de către populaţie şi pentru a fi suficiente alimente pe rafturile magazinelor şi în pieţe, este nevoie să se aşeze la o masă toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs şi să-şi negocieze între ei marjele de profit, astfel încât să rămână toţi pe piaţă în timpul acestei crize", a spus oficialul.

Acesta a adăugat că primii afectaţi de o decizie a statului privind fixarea preţului la raft ar fi producătorii şi procesatorii mici din România.

"Dacă statul vine şi, în mod arbitrar, fixează preţul la raft, primii care sunt afectaţi sunt producătorii şi procesatorii mici, adică cei din România. Comercianţii sunt ultimii care vor fi afectaţi. Nu avem niciun interes să scoatem de pe piaţă exact producătorii şi procesatorii mici. Drept pentru care am făcut un apel la calm, să rămână deschise pieţele agroalimentare, în aşa fel încât ei să-şi poată vinde mărfurile. Am făcut şi acea platformă în care pot să-şi expună cantităţile şi datele, în aşa fel încât retailerii care au o oarecare îngreunare în transportul importurilor şi mai ales al produselor pe care acum producătorii le au din abundenţă, să pună pe raft şi produse româneşti proaspete. Aici mă refer, în primul rând, la zarzavaturi şi la legume. În mare parte se întâmplă acest lucru", a susţinut Adrian Oros.

Potrivit Agerpres, organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au subliniat, recent, într-un comunicat de presă comun, că incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricţii la export şi ar putea genera o penurie pe piaţa mondială, iar astfel de reacţii pot modifica echilibrul dintre oferta alimentară şi cerere, ducând la creşterea preţurilor şi creşterea volatilităţii acestora.

"Am aflat din crizele anterioare că astfel de măsuri sunt deosebit de dăunătoare pentru statele cu venituri mici şi cu deficit alimentar şi pentru eforturile organizaţiilor umanitare de a achiziţiona alimente pentru cei care au nevoie disperată de acestea. (...) Trebuie să ne asigurăm că răspunsul nostru la COVID-19 nu creează, în mod involuntar, penurii nejustificate de produse esenţiale şi exacerbează foamea şi malnutriţia", se notează în informarea celor trei organizaţii.

Potrivit sursei citate, odată cu adoptarea unor măsuri care vizează stoparea accelerării pandemiei COVID-19 sunt necesare şi măsuri de minimizare a efectelor potenţiale asupra ofertei de alimente sau a consecinţelelor neintenţionate asupra comerţului mondial şi securităţii alimentare.

Credit foto: Pixabay

Publicat în Actualitate

Incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricţii la export şi ar putea genera o penurie pe piaţa mondială, iar astfel de reacţii pot modifica echilibrul dintre oferta alimentară şi cerere, ducând la creşterea preţurilor şi creşterea volatilităţii preţurilor, susţin reprezentanţii organizaţiilor internaţionale.

"Am aflat din crizele anterioare că astfel de măsuri sunt deosebit de dăunătoare pentru statele cu venituri mici şi cu deficit alimentar şi pentru eforturile organizaţiilor umanitare de a achiziţiona alimente pentru cei care au nevoie disperată de acestea. (...)

Trebuie să ne asigurăm că răspunsul nostru la COVID-19 nu creează, în mod involuntar, penurii nejustificate de produse esenţiale şi exacerbează foamea şi malnutriţia", se menţionează într-un comunicat comun, semnat de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Potrivit sursei citate, odată cu adoptarea unor măsuri care vizează stoparea accelerării pandemiei COVID-19 sunt necesare şi măsuri de minimizare a efectelor potenţiale asupra ofertei de alimente sau a consecinţelelor neintenţionate asupra comerţului mondial şi securităţii alimentare.

"Atunci când statele întreprind măsuri pentru a proteja sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor lor, acestea ar trebui să se asigure că orice măsuri legate de comerţ nu perturbă lanţul de aprovizionare cu alimente. Astfel de întreruperi, inclusiv împiedicarea circulaţiei lucrătorilor din industria agricolă şi alimentară precum şi întârzierea la frontiere a containerelor alimentare, duc la deteriorarea mărfurilor perisabile şi la o creştere a risipei de alimente.", se menţionează în comunicat.

Potrivit Agerpres, reprezentanţii organizaţiilor internaţionale consideră că restricţiile privind comerţul cu alimente ar putea fi, de asemenea, legate de preocupări nejustificate privind siguranţa alimentelor. "Dacă un astfel de scenariu s-ar concretiza, acesta ar perturba lanţul de aprovizionare cu alimente, cu consecinţe deosebit de pronunţate pentru populaţiile cele mai vulnerabile", susţin aceştia.

Totodată, reprezentanţii organizaţiilor internaţionale consideră că trebuie să prevenim repetarea unor astfel de măsuri dăunătoare. "Tocmai în astfel de perioade cooperarea internaţională este esenţială. În mijlocul blocajelor impuse de COVID-19, trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura un comerţ cât mai liber, pentru a evita penuria alimentară.", se menţionează în comunicat.

De asemenea, este extrem de important să protejăm producătorii de alimente şi lucrătorii implicaţi în procesarea şi distribuţia produselor alimentare, pentru a minimiza răspândirea bolii în acest sector şi pentru a menţine sistemele de aprovizionare cu alimente deschise. Consumatorii, în special cei mai vulnerabili, trebuie şi în continuare să poată avea acces la alimente în raza reşedinţei lor, în condiţii de siguranţă.

Totodată, trebuie să ne asigurăm că informaţiile privind măsurile legate de comerţul cu alimente, capacitatea de producţie, consumul şi stocurile de produse alimentare, precum şi preţurile la produsele alimentare, să fie accesibile tuturor în timp real.

"Acest lucru reduce incertitudinea şi permite producătorilor, consumatorilor şi comercianţilor să ia decizii în cunoştinţă de cauză. Mai presus de toate, aceasta ajută la minimizarea cumpărăturilor generate de panică şi la acumularea nejustificată de alimente şi alte mărfuri esenţiale. Acum este momentul să arătăm solidaritate, să acţionăm în mod responsabil şi să respectăm obiectivul nostru comun de a spori securitatea alimentară, siguranţa alimentelor şi a nutriţiei şi de a spori bunăstarea generală a oamenilor din lume.", se precizează în comunicat. 

Publicat în Actualitate

Producţia internă de legume, lapte şi grâu este suficientă la ora actuală pentru asigurarea consumului de alimente pentru români, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru.

"Producţia internă de legume este una sezonieră. A început primăvara, este clar că avem o parte din legumele proaspete produse în spaţiile protejate din România. Nu sunt probleme, în momentul de faţă, pe ceea ce avem bază de date la Ministerul Agriculturii pe producţia autohtonă de anumite legume. Unele dintre ele, în mod natural, veneau din import sau comerţ intracomunitar. Sunt ceva probleme cu transportul pe acele coridoare verzi, dar nu întâmpinăm probleme foarte mari în aprovizionarea cu legume (...) Pe zona de legume, fiind o activitate sezonieră, vom putea să finanţăm, cum de altfel şi o facem, pe anumite măsuri de minimis, cultivarea de legume în spaţii protejate. Putem să înlocuim foarte mult din ceea ce înseamnă marfă provenită din comerţul intracomunitar cu producţie autohtonă, prin nişte măsuri dedicate atât fiscale, cât şi măsuri de finanţare, fie din fonduri europene pe agricultură, să putem să susţinem fermierii noştri să producă pentru piaţă şi să nu avem probleme în consumul populaţiei de alimente de bază", a afirmat Dumitru, la Digi 24.

Potrivit Agerpres, oficialul MADR a adăugat că, în privinţa pieţei laptelui, deşi au rămas puţine canale de comercializare, există suficiente stocuri.

"Pe piaţa laptelui, România produce suficient pentru consumatori. Problema este că, în momentul de faţă, avem canale de comercializare puţine. Practic, hypermarketurile sunt principala sursă de achiziţionare a produselor alimentare. Aici, datorită unei emoţii generate de coronavirus, s-au făcut cozi, dar avem stocuri şi suntem pregătiţi, cel puţin pentru moment. Avem ceva probleme pe ceea ce înseamnă carnea de porc, urmare a evoluţiei pestei porcine africane şi nu doar în România, ci şi în alte state membre, dar încercăm să asigurăm consumul de alimente pentru români. Nu sunt probleme foarte mari la momentul acesta şi Ministerul Agriculturii a luat o serie de măsuri prin care să relanseze industria alimentară", a spus Emil Dumitru.

În viziunea secretarului de stat în ministerul de resort, prin măsurile adoptate de către autorităţi, pot fi mărite capacităţile de producţie de legume, dar şi în industria de morărit şi panificaţie.

"Producţia internă, susţinută cu nişte măsuri aşa cum Guvernul României le-a adoptat în ultima perioadă, poate să-şi mărească capacităţile de producţie. Dacă discutăm de industria de morărit şi panificaţie, unde avem stocuri suficiente de grâu, în România putem să mărim capacităţile de producţie şi să nu mai achiziţionăm din comerţul intracomunitar produse de morărit şi panificaţie", a menţionat Dumitru.

Publicat în Actualitate

Fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, afirmă că activitatea în spitale şi în agricultură nu poate fi oprită, iar munca în câmp, în grajd şi în fabricile de prelucrare a produselor alimentare se face continuu, la timp, indiferent de vreme sau calendar.

"Fermierii şi hrana, alături de medici şi medicamente, sunt scutul nostru de apărare împotriva duşmanilor nevăzuţi. Boala şi foamea nu se văd, dar se simt. Nu doresc o abordare nihilistă, apocaliptică, nu ne ajută acum. Suntem într-o situaţie dificilă, căreia trebuie să îi facem faţă, ascultând de autorităţi şi specialişti, conformându-ne şi contribuind fiecare cu ce putem. Dacă fabricile pot fi oprite, dacă munca poate fi mutată la domiciliu - online, în anumite sectoare, în spitale şi agricultură, activitatea nu poate fi oprită. Munca în câmp, în grajd şi în fabricile de prelucrare a produselor alimentare se face continuu, la timp, indiferent de vreme sau calendar", a scris miercuri seara, pe Facebook, Petre Daea.

Potrivit Agerpres, el precizează că în această perioadă trebuie semănate circa 6 milioane de hectare, de aprovizionat piaţa cu produse proaspete şi de a asigura producţia pentru "zilele care urmează şi anii următori".

"De aceea, trebuie să conştientizăm că acum este nevoie urgentă de măsuri imediate, pentru că, în agricultură, timpul nu aşteaptă şi nici nu îl putem recupera dacă l-am pierdut", subliniază Daea.

El scrie pentru cei "care sunt interesaţi şi responsabilizaţi de situaţia prin care trecem" un decalog al măsurilor necesare şi imediate "pentru a asigura hrana acum şi în perspectivă", iar acesta începe cu însămânţarea la timp a întregii suprafeţe a ţării.

În opinia sa, trebuie asigurate inputurile: sămânţa, inclusiv prin derogare de la indicii de calitate pentru deficitul de sămânţă, motorina - asigurarea subvenţiilor aferente, protecţia maximă a mecanizatorilor, cazarea mecanizatorilor şi asigurarea hranei în tabere în câmp, după caz, dar şi contravaloarea acestor costuri susţinute de către stat.

Potrivit fostului ministru al Agriculturii, pornirea urgentă a sistemelor de irigaţii şi continuarea investiţiilor, punerea în stare operaţională a sistemului de combatere a grindinei şi de creştere a precipitaţiilor, precum şi continuarea investiţiilor, preluarea produselor proaspete de la fermieri şi asigurarea consumului populaţiei sunt alte măsuri prevăzute în decalog.

Petre Daea scrie că este necesară continuarea înregistrării cererilor online pentru subvenţii pe anul 2020 la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură pentru că sunt în joc 2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, în condiţiile în care depunerea cererilor se poate face on-line, prin discuţii telefonice cu fermierii pentru eventuale modificări faţă de anul trecut.

Nu în ultimul rând, Daea susţine că ANSVSA şi MADR, în colaborare cu Comisia Europeană, trebuie să realizeze culoare sanitare în vederea afluirii efectivelor de porci din fermele indemne spre abatoare în zonele unde sunt restricţii impuse de Pesta Porcină Africană. De asemenea, trebuie realizată dezinfectarea pieţelor şi asigurarea de echipamente de protecţie pentru vânzătorii de produse agroalimentare din pieţe şi continuarea şi operaţionalizarea tuturor programelor de susţinere existente în cadrul MADR
(tomate, usturoi, lână, motorină, etc.)

"Aceste măsuri pot fi interpretate, selectate, completate şi operaţionalizate de către un Comandament multidisciplinar, cu participarea producătorilor, subordonat structurilor statului, care să funcţioneze non-stop în această perioadă deosebit de dificilă. Există o asemenea experienţă în MADR, pe perioada deţinerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, cu atât mai mult şi mai necesar se poate organiza în aceste momente dificile. Printr-un calcul rapid şi deloc complicat se pot determina costurile şi avantajele măsurilor ce trebuie luate în această perioadă. Solidaritatea este utilă şi necesară! Să dăm ajutoare pentru cei care rămân temporar fără locuri de muncă şi să îi stimulăm pe cei care sunt şi trebuie să fie non-stop în câmpul muncii", a mai scris fostul ministru al Agriculturii.

Credit foto: MADR

Publicat în Actualitate

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Arad precizează, într-un comunicat de presă că "datele ştiinţifice existente la acest moment precum şi experienţa anterioară" arată că noul coronavirus nu se transmite prin intermediul alimentelor.

"Acest virus are nevoie de o gazdă pentru a creşte şi nu se poate dezvolta pe alimente sau în interiorul acestora. În mod obişnuit, virusul este transmis prin contact direct cu lichidele corporale ale unei persoane infectate (tuse, strănut) sau indirect cu suprafeţele pe care o persoană infectată a tuşit sau a strănutat", arată DSVSA Arad.

Conform sursei citate, "informaţiile actuale sugerează că virusul poate supravieţui câteva ore pe suprafeţe, dezinfectanţii simpli de uz casnic fiind eficienţi în vederea eliminării acestuia".

"În cazul în care personalul lucrător din sectorul alimentar respectă cu stricteţe bunele practici de igienă personală, nu există posibilitatea ca acesta să contamineze produsele alimentare sau spaţiile din cadrul unităţii", se mai precizează în comunicat.

DSVSA Arad aminteşte că Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă menţinerea unor criterii de igienă generală standard care include spălarea şi igienizarea adecvată/frecventă a mâinilor, practici de producţie a alimentelor sigure şi evitarea contactului cu orice persoană care prezintă simptome de boală respiratorie.

"În privinţa proprietarilor/managerilor din unităţile alimentare, ca urmare a comunicatelor oficiale din partea Guvernului României, este obligatoriu ca angajaţii acestora să nu aibă simptome de infecţie cu COVID 19. De asemenea, proprietarii magazinelor din sectorul alimentar trebuie să se asigure că personalul este informat cu privire la situaţia COVID 19", arată comunicatul.

Publicat în Comunicate ANSVSA