pandemie - Agricultura României

Afişez elemetele după tag: pandemie

Fructe, legume, carne... în timp ce străbate culoarele supermarketului din cartierul său din Frankfurt, Nathalie, o funcționară de 54 de ani, îşi dă semna că nota de plată pentru cumpărăturile sale a crescut în câteva săptămâni, transmite AFP.

De la debutul pandemiei de coronavirus, "în special ardeii au devenit foarte scumpi", spune Nathalie.

Plângeri similare se aud în întreaga Europă, în condiţiile în care consumatorii se confruntă cu o majorare a preţurilor produselor proaspete la raft. Motivul: măsurile de restricţie impuse împotriva pandemiei peste tot pe continent, care complică producţia, încetinesc aprovizionarea şi fac să crească cererea.

În Germania, preţul produselor proaspete a crescut cu aproape 10% în aprilie comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, susţine firma de consultanţă în agricultură AMI. S-au scumpit în special legumele, cu aproape 30%, ca urmare a creşterii explozive a preţurilor la broccoli şi conopidă, produse care vin din Spania şi Franţa.

Și în Franţa anumite fructe şi legume au devenit mai scumpe de la începutul măsurilor de izolare, asociaţia consumatorilor UFC Que Choisir raportând o creştere medie de 9% a preţului fructelor şi legumelor.

În Polonia, unde fermierii trebuie să facă faţă şi unei secete severe, preţul merelor s-a dublat în decurs de un an. "În fiecare zi, preţurile cresc", spune Grazyna, o pensionară din Varşovia.

Această creştere se explică în principal prin închiderea frontierelor, care împiedică venirea muncitorilor sezonieri într-un număr suficient pentru recoltă în ţările producătoare, şi de asemenea cresc dificultăţile de aprovizionare internaţională.

"A devenit mult mai dificil să transporţi un produs dintr-o ţară în alta", constată Kristjan Bragason, secretar general al sindicatului european al agricultorilor Effat.

Însă preţurile sunt trase în sus şi de o creştere a cererii globale pentru produse proaspete, în contextul în care închiderea restaurantelor, a cafenelelor şi a cantinelor i-a obligat pe europeni să îşi gătească singuri.

În Italia, preţurile la portocale şi lămâi au crescut deoarece consumatorii caută fructe bogate în vitamina C pentru a-şi întări sistemul imunitar, informează cotidianul italian 'Il Messagero'. Din acelaşi motiv, în Grecia au crescut preţurile la lămâi şi kiwi.

Însă în unele ţări, producătorii şi distribuitorii sunt cei care au preluat asupra lor creşterile de costuri, pentru a evita ca acestea să se repercuteze asupra preţurilor de vânzare şi consumatorilor. Acesta este cazul în Spania, denumită "grădina de legume a Europei", unde potrivit Ministerului Agriculturii, costurile mai mari de-a lungul lanţului de producţie nu au avut un impact semnificativ asupra preţului pentru consumatori

"La început, preţurile au crescut puţin dar acum au revenit practic la nivelul la care erau înainte", susţine Jesus Hernandez, care are un stand de fructe şi legume în celebra piaţă Cebada din Madrid.

Aceaşi situaţie în Marea Britanie, unde pentru moment nu există "creşteri semnificative de preţuri" la produsele proaspete, potrivit British Retail Consortium.

În alte state europene, autorităţile şi organizaţiile profesionale şi-au îndemnat cetăţenii la patriotism culinar pentru a-i ajuta pe fermieri să facă faţă creşterii costurilor. În Polonia, ministrul Agriculturii, Jan Krzysztof Ardanowski, i-a încurajat pe concetăţenii săi să consume produse locale pentru a-i susţine pe producătorii polonezi. În Franţa, "fructele şi legumele sunt mai scumpe pentru că sunt fructe şi legume franceze", a subliniat Christiane Lambert, preşedintele celui mai puternic sindicat agricol din Franţa, FNSEA.

Însă unii consumatorii au decis să ia măsuri pentru se proteja de fluctuaţiile de preţuri şi au început să îşi cultive propriile lor legume. Acesta este cazul Marianei Arandjelovic, o locuitoare din Frankfurt, care în ultimele săptămâni şi-a extins mărimea grădinii sale de legume pentru a planta cartofi, salată, ardei şi roşii. În prezent această fostă educatoare aflată acum la pensie este mai preocupată mai mult de vreme decât de preţurile la supermarketuri. Sursa: Agerpres

Publicat în Actualitate

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că va apărea o ordonanţă cu măsuri de sprijin şi pentru marii agenţi economici, indiferent de domeniul de activitate, adăugând că ministerul monitorizează tot ce se întâmplă în această perioadă în agricultură pentru a-i spijini "în mod real" pe cei care au suferit din cauza pandemiei.

"Primele trei ordonanţe care se referă la sprijin sunt valabile pentru toţi agenţii economici indiferent de domeniul de activitate, iar astăzi sau cel puţin în săptămâna aceasta o să apară o ordonanţă în care vor fi măsuri de sprijin şi pentru marii agenţii economici. Până acum tot ceea ce a apărut a fost pentru personalul care era în şomaj tehnic, pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dar astăzi o să apară măsuri de sprijin şi pentru marii agenţi economici. (...) Monitorizăm tot ce se întâmplă în această perioadă, să-i vedem exact pe cei care au avut pierderi de venit, să-i sprijinim în mod real pe cei care au suferit foarte mult din cauza acestei pandemii şi mai ales din cauza celor dispuse de către autorităţi - unde am dispus încetarea unor activităţi - dar şi pe cei care au avut pierderi ca şi consecinţă a evoluţiei pandemiei. Trebuie făcută o analiză foarte corectă şi foarte exactă în aşa fel încât să putem reporni economia în toate domeniile sale", a precizat Oros la Digi 24.

Întrebat la cât s-ar putea ridica sprijinul financiar pentru cei care au avut de suferit în agricultură din cauza pandemiei de coronavirus, Oros a subliniat că nu poate oferi cifre, pentru că nu se cunoaşte deocamdată care este dimensiunea pagubelor.

"Nu vreau să avansez cifre pentru că nu ştim deocamdată care este dimensiunea pagubelor, (...) iar noi în agricultură, când vom termina monitorizarea va trebui să intervenim. Noi am promis fermierilor că prima dată după 10 ani o să despăgubim toate pagubele produse de secetă, dar, în plus, acolo unde sunt pierderi de venit vom interveni concret cu sume sau cu măsuri care să-i ajute să repornească activitatea atât în agricultură cât şi în industrie alimentară. Nu putem avansa acum cifre pentru că nici nu vrem să creăm o expectanţă falsă, dar cu siguranţă vom interveni ca toate sectoarele din agricultură şi industrie alimentară să repornească", a explicat Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a menţionat că în briefingul pe care îl va susţine joi se va referi la situaţia creată în agricultură din cauza secetei, dar şi la măsurile de sprijin pe care le va lua Guvernul în acest domeniu.

"Din păcate, peste consecinţele acestea ale pandemiei, se suprapune şi o secetă pedologică extremă şi puternică în sud-estul României, atât în Dobrogea cât şi în Moldova. Foarte multe dintre culturile care au fost însămânţate în toamnă şi aici ne referim la aproape trei milioane de hectare cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică şi rapiţă sunt compromise în diferite grade. Azi în briefingul de presă ne vom referi la acesta situaţie, la consecinţele acestei secete cât şi la măsurile de despăgubire şi de compensare a pierderilor pe care le au fermierii. O să ne referim şi la cele două scrisori şi răspunsul lor pe care l-am primit de la Comisia Europeană şi de la comisarul european pentru agricultura Janusz Wojciechowski, la măsurile de sprijin pe care Guvernul o să le ia în agricultură, la acciza la motorină şi sprijinul pentru legumicultori. (...) Este vorba de sprijinul cuplat vegetal, măsuri pentru Programul Naţional Apicol pentru următorii 3 ani şi plata accizei la motorină pentru cei care activează în agricultură", a adăugat Adriana Oros.

Publicat în Actualitate

Măsurile de carantină impuse din cauza pandemiei de coronavirus determină din ce în ce mai mulți locuitori ai orașelor să cultive fructe şi legume în casele lor, ceea ce ar putea da un impuls durabil agriculturii urbane, susţin arhitecţii şi experţii alimentar consultaţi de Reuters.

Conform celor mai recente date, numărul cazurilor confirmate de COVID-19 a trecut de 1,3 milioane la nivel mondial, iar numărul deceselor a depăşit 74.000.

Potrivit mass media, achiziţiile determinate de panică din unele ţări au dus la golirea rafturilor supermarketurilor şi la creşterea achiziţiilor de seminţe.

"Din ce în ce mai mulţi oameni încep să se gândească de unde vine hrana lor, cât de uşor pot fi întrerupte livrările şi cum să reducă perturbările", a declarat arhitectul Kotchakorn Voraakhom, care a conceput cea mai mare fermă urbană din Asia, pe acoperişul unei clădiri din Bangkok. "Planificatorii urbani şi guvernele ar trebui să regândească modul în care este folosit terenul în oraşe. Agricultura urbană poate îmbunătăţi securitatea alimentară şi alimentaţia, poate reduce impactul schimbărilor climatice şi diminua stresul", adaugă Kotchakorn Voraakhom.

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, peste două treimi din populaţia lumii ar urma să trăiască în oraşe în anul 2050. Agricultura urbană ar putea fi o condiţie esenţială pentru hrănirea acestor, având potenţialul de a produce 180 milioane de tone de alimente pe an, adică 10% din producţia mondială de leguminoase şi legume, potrivit unui studiu publicat în revista Earth's Future.

Conform Agerpres, în ultimele decenii, ritmul rapid al urbanizării în ţările în curs de dezvoltare a dus la malnutriţie urbană, susţine Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), care a făcut un apel către planificatorii urbani să acord atenţie securităţii alimentare.

În Singapore, unul din cele mai bogate state din Asia care importă peste 90% din alimentele sale, agricultura urbană a devenit rapid populară. Oraşul stat, care potrivit Economist Intelligence Unit este pe primul loc în clasamentul mondial privind securitatea alimentară, intenţionează să îşi producă 30% din nevoile nutriţionale în 2030 prin creşterea ofertei locale de fructe, legume şi proteine din carne şi peşte.

Pentru Allan Lim, directorul general de la ComCrop, o fermă urbană din Singapore, pandemia de coronavirus scoate în evidenţă faptul că întreruperile în lanţurile de aprovizionare cu alimente pot apărea oricând. "Cu siguranţă a crescut interesul în producţia locală. Fermele urbane pot fi un amortizor în perioade de întreruperi precum acestea", a apreciat Allan Lim.

Publicat în Actualitate

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, îndeamnă fermierii să încheie contracte pentru irigarea culturilor în contextul lipsei precipitaţiilor în multe regiuni ale ţării, anunţând că prin infrastructura de îmbunătăţiri funciare se poate asigura apă gratuită până la punctele de livrare.

"Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), aduce la cunoştinţa tuturor fermierilor că prin infrastructura de îmbunătăţiri funciare se poate asigura apă gratuită până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020. MADR, prin ANIF, suportă cheltuielile aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi alte puncte de livrare, respectiv costul apei şi costul energiei electrice pentru pomparea apei de irigaţii, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat, în baza contractelor multianuale/sezoniere. În acest sens, MADR, prin ANIF şi Direcţiile pentru agricole judeţene, încurajează şi sprijină toţi fermierii pentru încheierea contractelor sezoniere/multianuale, având ca obiect livrarea apei pentru irigaţii, în vederea asigurării unui nivel corespunzător de umiditate a solului, care să permită sau să stimuleze creşterea productivităţii agricole", se arată într-un comunicat al MADR remis Agerpres.

Informarea vine în contextul lipsei precipitaţiilor în multe regiuni ale ţării, al regimului termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit din ultimele luni şi raportat la situaţia actuală privind necesitatea creşterii producţiilor agricole.

Din datele prezentate de ANIF rezultă că suprafaţa totală pregătită pentru contractare şi aplicare a irigaţiilor este de 1.045.183 ha, fiind deservite de infrastructura de îmbunătăţiri funciare funcţionabilă, din care 1.800 km de canale.

ANIF a încheiat, până în prezent, 747 contracte, din care 620 multianuale şi 127 sezoniere, pentru o suprafaţă totală de 830.242 ha.

Pe fondul măsurilor luate pentru a preîntâmpina răspândirea Coronavirusului (Covid - 19), în această perioadă, contractele se vor transmite în format electronic, la adresele de e-mail comunicate pe site-urile Filialelor Teritoriale şi a unităţii centrale a ANIF: https://www.anif.ro/.

Potrivit sursei citate, în cazul fermierilor care nu au posibilitatea transmiterii unui e-mail/ fax, aceştia se pot adresa Filialelor Teritoriale ale ANIF, în vederea programării pentru semnarea contractelor. Modelul de Contract multianual/sezonier pentru asigurarea nivelului optim al apei de irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi alte puncte de livrare este pus la dispoziţia fermierilor prin afişare pe site-ul MADR şi pe site-ul ANIF.

"Având în vedere că prin fondurile asigurate de la bugetul de stat se susţine costul energiei electrice pentru pomparea apei de irigaţii şi costul apei, Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, îndeamnă toţi actorii implicaţi la un comportament responsabil şi invită fermierii la încheierea contractelor şi la solicitarea apei pentru irigaţii!", se arată în comunicatul MADR. 

Publicat în Comunicate MADR

Clubul Fermierilor Români se alătură organizaţiilor care solicită sprijin pentru mediul de afaceri în această perioadă şi propune, în mod special, o serie de măsuri concrete pentru susţinerea agriculturii şi limitarea impactului negativ pentru fermierii români, generat de pandemia de coronavirus.

"În acest moment, prioritară este sprijinirea sistemului medical în salvarea vieţilor omeneşti. În acelaşi timp, agricultura trebuie considerată o prioritate strategică pentru asigurarea hranei şi trebuie luate măsurile necesare pentru protejarea celor care lucrează în ferme, asigurarea aprovizionării în ferme etc. pentru garantarea securităţii şi siguranţei alimentare a cetăţenilor României. Acest lucru trebuie reflectat în consecinţă în toate comunicările Guvernului privind domeniile declarate strategice: sănătate, siguranţă publică, siguranţă alimentară şi agricultură", spun reprezentanţii Clubul Fermierilor Români, într-un document transmis joi AGERPRES.

Astfel, organizaţia solicită Ministerului Agriculturii constituirea unei celule de criză la nivelul MADR care să gestioneze relaţia cu fermierii, asociaţiile fermierilor din agricultură, companiile din agribusiness prin consultări permanente cu cei menţionaţi, informări şi recomandări pentru fermieri şi partenerii acestora, dar şi efectuarea rapidă de către APIA a plăţilor restante către toţi fermierii.

"Această celulă de criză să poată fi contactată cu regularitate şi rapiditate de la distanţă, inclusiv prin înfiinţarea unui număr de telefon verde, de către principalele asociaţii de producători şi CDR, pentru a câştiga timp şi a reduce riscurile de sănătate", se precizează în document.

De asemenea, marii fermieri cer analizarea rapidă a soluţiilor propuse de fermieri şi a asociaţiilor de fermieri, alţi jucători din agribusiness şi implementarea imediată a propunerilor selectate, iar ministrul Agriculturii să transmită în spaţiul public mesaje privind măsurile luate sau care vor fi luate pentru susţinerea agriculturii, asigurării produselor agricole (a hranei pentru populaţie) şi să invite toate părţile implicate la cooperare şi solidaritate.

"În acest sens, ar fi util să se precizeze: care sunt măsurile luate la nivel de minister privind constituirea celulei de criză/a grupurilor de lucru de suport pentru fermieri; care sunt soluţiile pentru asigurarea transmiterii informaţiilor de interes pentru fermieri; cum se implică autorităţile în luarea măsurilor de sprijinire a continuării în bune condiţii a lucrărilor agricole din campania de primăvară, protejarea persoanelor vulnerabile care desfăşoară activităţi agricole şi pentru asigurarea bunăstării animalelor din fermele zootehnice. Este foarte important ca ministrul agriculturii să transmită cetăţenilor României că prin măsurile care se iau se are în vedere asigurarea deplină a securit[ţii alimentare a românilor şi sprijinirea lanţului agroalimentar de proximitate pentru buna traversare a acestei perioade. În acest sens, este necesară o comunicare susţinută pentru ca toţi cetăţenii să înţeleagă să nu pună presiune artificială pe lanţul agroalimentar, astfel încât activităţile pe întreg lanţul de aprovizionare să se desfăşoare în condiţii cât mai bune, ţinând cont de restricţiile şi limitările care au fost impuse", subliniază reprezentanţii Clubului Fermierilor Români.

Potrivit acestora, criza arată o dată în plus necesitatea extinderii digitalizării la agenţiile din agricultură precum APIA, AFIR, ANIF, ANSVSA, ANZ, ANF şi a realizării unei baze de date comune cu informaţiile despre fermieri şi ferme, care să poată fi actualizată în timp real şi care va duce la simplificarea gestionării şi transmiterii documentelor de către fermieri la autorităţi pentru primirea subvenţiilor şi obţinerii actelor necesare pentru finanţări, tranzacţii etc (limitarea expunerii persoanelor implicate).

"Este important ca agenţiile din agricultură să comunice între ele şi să nu mai pună pe drumuri fermierii sau angajaţii acestora cu solicitări pentru depunerea aceloraşi documente în format printat la două sau mai multe agenţii din agricultură", avertizează organizaţia marilor fermieri.

Aceasta vine cu câteva propuneri pentru Guvernul României, respectiv stimularea, la nivel naţional, a izolării în ferme a operatorilor care să asigure continuarea lucrărilor agricole, cu măsuri de siguranţă pentru oameni şi animale, sprijinirea aprovizionării pentru cei din ferme precum şi a familiilor celor care intră în izolare în ferme.

"Fiind perioada însămânţărilor de primăvară, recomandăm ca această activitate să fie considerată strategică şi dacă se decide carantinarea anumitor persoane care lucrează în fermă, carantinarea să se poate face la fermă, nu la domiciliu, astfel încât lucrările agricole să continue. Solicităm Guvernului să aibă în vedere măsuri speciale pentru oamenii care lucrează în ferme în cazul declanşării unor eventuale probleme de sănătate (kituri testare, dispozitive medicale, personal medical etc)", spun aceştia.

Nu în ultimul rând, regimul de muncă al zilierilor să fie reconsiderat şi să fie ridicate limitările referitoare la perioada de angajare a unei persoane pe an. În condiţiile în care vor exista probleme cu personalul disponibil în agricultură, va fi necesar să fie mobilizate toate resursele disponibile, cu adaptarea corespunzătoare a cadrului legislativ privind condiţiile de muncă/angajare a zilierilor.

Fermierii atrag atenţia că în această perioadă trebuie asigurată livrarea inputurilor pentru campania agricolă de primăvară (multe fiind procurate în prezent din import) şi trebuie luate toate măsurile necesare pentru sprijinirea agriculturii pentru a evita compromiterea campaniei de primăvară.

"Solicităm ridicarea restricţiilor de circulaţie pentru transportul de inputuri pentru ferme şi a produselor agricole destinate aprovizionării agro-alimentare sau cel puţin flexibilizarea acestuia în aşa fel încât aprovizionarea fermelor cu cele necesare activităţii de producere a hranei să nu fie perturbată. O atenţie specială trebuie acordată fluidizării transportului pe cale ferată şi a prioritizării transportului necesar agriculturii pe calea ferată. Să fie, astfel, asigurat, chiar dacă se pun restricţii pe traseu, transportul inputurilor pentru producţia vegetală, premixuri sau alte produse pentru hrana animalelor, transportul animalelor vii, a ambalajelor necesare firmelor din industria agroalimentară, piese de schimb pentru utilajele agricole din ferme etc. Atragem atenţia asupra stocurilor limitate în ţară a pieselor de schimb pentru utilajele agricole, centrele logistice fiind în Germania, Franţa, Belgia etc. Propunem ca, în cazul închiderii graniţelor sau restricţionării transportului terestru, piesele de schimb să facă subiectul unor achiziţii strategice şi să fie aprovizionate pe cale aeriană", menţionează Clubul Fermierilor Români.

De asemenea, având în vedere riscul de compromitere şi a campaniei de toamnă, organizaţia consideră importantă oferirea unor linii de credit fără dobândă pentru fermieri în vederea procurării din timp de către aceştia a inputurilor necesare (o parte semnificativă necesitând procurarea din afara României).

În ceea ce priveşte asigurarea de lichidităţi, Clubul Marilor Fermieri solicită efectuarea rapidă a plăţilor restante către toţi fermierii şi identificarea unei soluţii în negociere cu Comisia Europeană privind plata în avans a subvenţiilor pentru campania 2020-2021, într-o proporţie cât mai mare (peste 80%).

"Propunem ca termen de plată iunie 2020. Este foarte important să nu existe presiune pe fermieri să-şi vândă producţiile de anul acesta la preţuri mici pentru a-şi plăti datoriile", precizează organizaţia fermierilor.

Derularea cu rapiditate a apelurilor pe proiectele gestionate de AFIR şi transmiterea către Comisia Europeană a solicitării de reducere la minim sau chiar eliminarea contribuţiei fermierilor prin cofinanţare la aceste proiecte pe perioada crizei, pentru a încuraja fermierii să acceseze fondurile europene pentru proiecte, sunt alte solicitări ale fermierilor pentru asigurarea lichidităţilor.

Totodată, pe lista măsurilor solicitate de marii fermieri au mai fost incluse: compensarea datoriilor statului cu sumele datorate de ferme pentru bugetul de stat în următoarele 3-4 luni (cu posibilitatea extinderii perioadei în funcţie de evoluţia pandemiei); compensarea sumelor negative din decontul de TVA cu datoriile fermierilor către bugetul de stat sau rambursarea sumelor după caz lunar în maxim 30 zile de la depunerea decontului; propunerile făcute de alte asociaţii (de exemplu: Romanian Business Leaders, Consiliul Investitorilor Străini) pentru susţinerea mediului de afaceri din România să fie luate în considerare şi pentru agricultură acolo unde au aplicabilitate (acordare facilităţi fiscale, prelungire credite / linii de creditare, reducere sau amânare plată taxe, impozite, facilităţi angajaţi/angajatori; acordarea de facilităţi fiscale companiilor din agricultură sau din alte industrii care se implică în susţinerea fermierilor prin donaţii, produse de igienă, dezinfecţie, îngrijire personală etc. (reducere taxe, amânare termene plată TVA etc).

Reprezentaţii organizaţiei susţin că fermierii români trebuie să fie sprijiniţi să aibă acces la raft pentru consumul populaţiei, acest lucru fiind o necesitate în contextul perturbării unor circuite de aprovizionare internaţionale, riscului crescut de contaminare odată cu lungirea lanţului de aprovizionare, riscului crescut de contaminare odată cu multiplicarea surselor raportat la ţări cu situaţii epidemiologice mai grave decât ale României şi necesităţii minimizării impactului economic asupra agriculturii româneşti aflată şi aşa sub presiune.

În contextul discuţiilor privind pregătirea planurilor strategice pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (analiza SWOT) şi a stării de urgenţă, va trebui avută în vedere fragilitatea lanţurilor lungi de aprovizionare, mai ales în zonele cu deficit comercial agro-alimentar al României şi considerăm că este importantă stimularea rezonabilă şi sustenabilă a lanţurilor scurte de aprovizionare. "În această perioadă, care nu se ştie cât va dura, este absolut necesară o deschidere rapidă şi mai generală pe acest subiect, cererea de alimente fiind în creştere naturală. Statisticile exporturilor şi importurilor româneşti legate de agricultură ar trebui discutate cu fermierii în vederea identificării slăbiciunilor şi oportunităţilor de avut în vedere cu prioritate", se menţionează în comunicat.

Clubul Fermierilor Români este o asociaţie nonprofit şi neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociaţiei sunt fermieri performanţi care au modele de afaceri bazate pe inovaţie, tehnologie şi bunele practici în agricultură, pentru creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare şi elaborare a reglementărilor europene şi naţionale în domeniul agricol, cu scopul de a creşte performanţa fermierilor din România.

Publicat în Agricultura