Comisia Europeana - Agricultura României

Afişez elemetele după tag: Comisia Europeana

Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au publicat rezultatele unei verificări minuțioase a site-urilor web, un exercițiu care se efectuează în fiecare an pentru a se identifica încălcări ale legislației UE în materie de protecție a consumatorilor pe piețele online. Anul acesta, pentru prima dată, verificarea s-a axat pe dezinformarea ecologică, denumită și „greenwashing”, practică prin care întreprinderile susțin că fac mai mult pentru mediu decât fac în realitate.

În cadrul acestei verificări minuțioase s-a analizat folosirea mențiunii „ecologic” în diverse sectoare de activitate, cum ar fi confecțiile, produsele cosmetice și echipamentele de uz casnic. Autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au avut motive să creadă că, în 42 % din cazuri, afirmațiile în acest sens au fost exagerate, false sau înșelătoare, acestea putând fi calificate drept practici comerciale neloiale în temeiul normelor UE. Amploarea dezinformării ecologice a crescut, pe fondul tendinței consumatorilor de a alege produse ecologice.

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat: „Din ce în ce mai multe persoane doresc să trăiască ecologic și, în acest context, felicit întreprinderile care se străduiesc să ofere produse sau servicii ecologice. Există însă și comercianți lipsiți de scrupule, care încearcă să păcălească consumatorii recurgând la cu afirmații vagi, false sau exagerate. Comisia se angajează pe deplin să creeze condiții astfel încât consumatorii să poată face alegeri informate în contextul tranziției verzi și să nu mai cadă victime dezinformării ecologice. Aceasta este chiar una dintre principalele priorități ale Noii agende pentru consumatori, pe care am adoptat-o toamna trecută.”

Principalele constatări

După o verificare mai amplă, Comisia și autoritățile de protecție a consumatorilor s-au oprit asupra unui număr de 344 de afirmații aparent îndoielnice, pe care le-au analizat în detaliu, și au constatat că:

  • În mai mult de jumătate din cazuri, comerciantul nu a furnizat suficiente informații astfel încât consumatorii să poată aprecia exactitatea afirmațiilor.
  • În 37 % din cazuri s-au folosit afirmații vagi și generale, cum ar fi „eco-responsabil”, „ecologic”, „durabil”, care urmăreau să le ofere consumatorilor impresia nefondată că un produs nu are impact negativ asupra mediului.
  • În plus, în 59 % din cazuri, comerciantul nu a furnizat dovezi ușor de verificat în sprijinul afirmației făcute.

În cadrul evaluărilor globale efectuate de autorități, s-a constatat că, luând în considerare diverși factori, în 42 % din cazuri au existat motive să se creadă că afirmațiile ar putea fi false sau înșelătoare și, prin urmare, că ar putea constitui o practică comercială neloială în temeiul Directivei privind practicile comerciale neloiale.

Etapele următoare

Autoritățile naționale vor contacta societățile în cauză și le vor prezenta problemele identificate pentru ca acestea să le remedieze, după caz. Concluziile acestei verificări minuțioase vor fi luate în considerare în evaluarea impactului care urmează să fie pregătită pentru noua propunere legislativă de responsabilizare a consumatorilor în tranziția verde, anunțată în Noua agendă pentru consumatori.

Context

Acțiunea de verificare minuțioasă presupune efectuarea simultană a unui set de verificări pe diferite site-uri web pentru a identifica încălcări ale legislației UE în materie de protecție a consumatorilor într-un anumit sector. În acest an, acțiunea s-a axat pe întreprinderile care pretind că vând produse ecologice.

Acest tip de verificări sunt coordonate de Comisia Europeană și sunt efectuate anual de autoritățile naționale de asigurare a respectării legii din UE, care formează Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent. Informații privind acțiunile de verificare anterioare pot fi găsite aiciCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent.

Verificarea din acest an a presupus coordonarea autorităților de asigurare a respectării legii nu numai din Europa, ci și în întreaga lume, sub egida Rețelei internaționale de protecție a consumatorilor și de asigurare a respectării normelor (ICPEN). ICPEN își publică tot astăzi rezultatele(link is external), care arată tendințe similare.

Verificarea site-urilor web cu accent pe dezinformarea ecologică este una dintre inițiativele pe care Comisia le întreprinde pentru a le permite consumatorilor să facă alegeri mai durabile. O altă inițiativă este angajamentul privind consumul verde (Green Consumption Pledge), pe care comisarul Reynders a lansat-o la 25 ianuarie 2021, precum și o propunere legislativă menită să responsabilizeze consumatorii în tranziția ecologică printr-o mai bună informare cu privire la durabilitatea produselor și o mai bună protecție împotriva anumitor practici, cum ar fi dezinformarea ecologică și obsolescența timpurie. Va urma și o propunere legislativă privind folosirea mențiunii „ecologic” utilizând metodele care se bazează pe amprenta de mediu.

Ca parte a strategiei sale „De la fermă la consumatorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent”, Comisia va propune un model obligatoriu armonizat de etichetare nutrițională pe partea frontală a ambalajelor produselor alimentare, astfel încât consumatorii să aleagă în cunoștință de cauză alimente sănătoase și durabile. Pentru unele aparate de uz casnic, eticheta energetică a UE oferă deja o indicație clară și simplă a eficienței energetice a produselor, ceea ce ajută consumatorii să facă economii la factura de energie și reduce în același timp emisiile de gaze cu efect de seră în întreaga UE.

Potrivit unei recente anchete de monitorizare a pieței de consum, 78 % din consumatori au considerat că impactul probabil asupra mediului al aparatelor de uz casnic este un criteriu foarte important sau destul de important atunci când aleg un produs.

Publicat în Actualitate

Produsele agroalimentare și băuturile protejate de Uniunea Europeană ca "indicații geografice" (IG) reprezintă o valoare a vânzărilor de 74,76 miliarde de euro, se arată într-un studiu publicat luni de Comisia Europeană.

Peste o cincime din această sumă provine din exporturile în afara Uniunii Europene. Studiului a evidențiat că valoarea vânzărilor unui produs cu denumire protejată este, în medie, de două ori mai mare decât în cazul produselor similare fără niciun fel de certificare.

Produsele alimentare europene au reputația de a fi sigure, hrănitoare și de înaltă calitate. Metodele tradiționale de producție contribuie la obiectivul UE de a deveni etalonul global pentru durabilitate în producția de alimente.

Sistemele de calitate ale UE urmăresc să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea geografică, precum și de priceperea locală. Aceste denumiri de produse fac parte din sistemul UE de drepturi de proprietate intelectuală, care le oferă protecție juridică împotriva imitațiilor și a utilizării ilegale. Produsele agroalimentare şi vinurile sunt protejate ca denumiri de origine protejată (DOP) și ca indicații geografice protejate (IGP), iar băuturile spirtoase ca indicații geografice (IG). Uniunea Europeană protejează, de asemenea, eticheta "specialitate tradițională garantată" (STG), care evidențiază aspectele tradiționale ale unui produs fără a-l lega de o anumită zonă geografică. Valoarea vânzărilor de produse agricole și alimentare etichetate ca STG se ridică la 2,3 miliarde de euro.

Studiul s-a bazat pe toate cele 3 207 denumiri de produse protejate în cele 28 de state membre ale UE la sfârșitul anului 2017 (până la sfârșitul lunii martie 2020, numărul total al denumirilor protejate a crescut la 3 322). Concluzia studiului a fost că valoarea vânzărilor unui produs cu denumire protejată este, în medie, de două ori mai mare decât în cazul produselor similare fără niciun fel de certificare.

Conform studiului, există un avantaj economic clar pentru producători în ceea ce privește comercializarea și creșterea vânzărilor, datorită calității deosebite și reputației acestor produse și faptului că, pentru a obține produse autentice, consumatorii sunt dispuși să cheltuie.

Indicațiile geografice și specialitățile tradiționale garantate au reprezentat împreună o valoare estimată a vânzărilor de 77,15 miliarde de euro în 2017, respectiv 7% din valoarea totală a vânzărilor din sectorul alimentar și al băuturilor din Europa, estimat la 1,101 miliarde de euro în 2017. Vinurile au reprezentat mai mult de jumătate din această valoare (39,4 miliarde de euro), produsele agricole și alimentele 35% (27,34 miliarde de euro) şi băuturile spirtoase 13% (10,35 miliarde de euro). Dintre cele 3.207 denumiri de produse care au fost înregistrate în 2017 (atât IG, cât și STG), 49% erau vinuri, 43% produse agroalimentare și 8% băuturi spirtoase.

O primă de vânzare mai mare pentru produsele protejate: valoarea de vânzare a produselor vizate de studiu a fost, în medie, de două ori mai mare decât valoarea de vânzare a unor produse similare fără niciun fel de certificare. Rata primei de valoare se ridica la 2,85 pentru vinuri, 2,52 pentru băuturi spirtoase și 1,5 pentru produse agricole și alimentare.

Potrivit Agerpres, fiecare țară din UE produce produse ale căror denumiri sunt protejate la nivelul UE și care servesc drept embleme pentru patrimoniul culinar tradițional al regiunilor și ca vectori economici pentru sectorul agroalimentar național.

Indicațiile geografice reprezintă 15,5% din totalul exporturilor de produse agroalimentare ale UE. Vinurile au rămas cele mai importante produse, atât în ceea ce privește valoarea vânzărilor totale (51%), cât și în ceea ce privește comerțul extra-UE (50%). SUA, China și Singapore sunt primele destinații ale produselor IG din UE, reprezentând jumătate din valoarea exporturilor de produse IG.

"Indicațiile geografice europene reflectă bogăția și diversitatea produselor pe care le oferă sectorul nostru agricol. Beneficiile pentru producători sunt clare. Aceștia pot vinde produse la o valoare mai mare consumatorilor care sunt în căutare de produse regionale autentice. IG reprezintă un aspect esențial al acordurilor noastre comerciale. Protejând produsele în întreaga lume, prevenim utilizarea frauduloasă a denumirilor produselor și ne asigurăm că se menține buna reputație a produselor agroalimentare și a băuturilor europene. Indicațiile geografice protejează valoarea locală la nivel mondial", a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Publicat în Actualitate

Comisia Europeană a publicat, marţi, bugetul alocat schemei UE pentru şcoli, în anul şcolar 2020/2021, respectiv 145 milioane de euro pentru distribuţia de fructe şi legume precum şi 105 milioane de euro pentru distribuţia de lapte către elevi, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Din suma totală, România beneficiază de 18,5 milioane de euro, dintre care 7,8 milioane de euro pentru distribuţia de fructe şi legume la care se adaugă 10,7 milioane de euro pentru distribuţia de lapte în şcolile participante la program. Comparativ, în anul 2019/2020, Comisia Europeană (CE) a alocat României suma de 17,68 milioane de euro pentru programul lapte, fructe şi legume în şcoli, dintre care 10,815 milioane de euro pentru programul de distribuire a laptelui în şcoli şi suma de 6,866 milioane de euro pentru programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli.

Comisia Europeană subliniază că în anul şcolar 2018/2019 schema UE a garantat faptul că peste 20 de milioane de copii din întreaga Uniune Europeană au primit lapte, fructe şi legume în timpul şcolii, la aceasta adăugându-se măsuri educaţionale referitoare la agricultură şi la o dietă echilibrată.

"În contextul actual, este cu atât mai important ca toţi copii din întreaga Europă să ştie şi să înţeleagă de unde vine hrana noastră. Graţie schemei UE pentru şcoli, copiii pot învăţa despre nutriţie şi agricultură, în paralel cu adoptarea unor obiceiuri de alimentaţie sănătoasă. Am luat măsuri pentru a ne asigura că schema ia în considerare faptul că şcolile au trebuit să fie închise pe întreg teritoriul european din cauza pandemiei de coronavirus. Dar este important să continuăm să privim înainte, să pregătim viitorul şi să transmitem un semnal important că viaţa va continua, odată ce am întors, în mod colectiv, această pagină", a declarat comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

În fiecare an şcolar, acestui program i se alocă o sumă totală de 250 de milioane euro. Cu toate acestea, implementarea schemei în anul şcolar curent 2019/2020 este afectată de închiderea şcolilor pe întreg teritoriul UE, ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Comisia Europeană a oferit clarificări potrivit cărora criza curentă poate fi considerată un caz de "forţă majoră". Acest lucru permite statelor membre care recunosc un astfel de caz să ramburseze furnizorii pentru produsele perisabile (fructe, legume, lapte) ce erau prevăzute pentru distribuirea în şcolile participante la schemă. Produsele în cauză pot fi, de asemenea, donate spitalelor, organizaţiilor caritabile şi băncilor de alimente sau altor organizaţii similare, pentru a ajunge la persoanele nevoiaşe. Sursa: Agerpres

Publicat în Subventii

Comisia Europeană continuă să monitorizeze îndeaproape toate pieţele agricole şi comerţul cu produse alimentare, observatoarele UE ale pieţelor fiind actualizate regulat, se arată într-un comunicat al Executivului european.

În contextul pandemiei de coronavirus, sectorul agroalimentar al Uniunii Europene îşi demonstrează rezilienţa şi continuă să le ofere europenilor alimente sigure şi de înaltă calitate. Fermierii şi producătorii se confruntă însă cu dificultăţi şi cu o presiune crescândă. Asigurarea securităţii alimentare şi a unui lanţ eficace de aprovizionare cu alimente pe întregul continent rămâne una dintre priorităţile Comisiei.

În cadrul reuniunii prin videoconferinţa de joi, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, le-a prezentat miniştrilor Agriculturii din UE o perspectivă de ansamblu asupra situaţiei.

"Ne confruntăm cu o criză fără precedent şi le sunt tot mai recunoscător fermierilor şi producătorilor noştri pentru eforturile continue pe care le depun, în pofida dificultăţilor şi a presiunii crescânde. Aceste vremuri dificile au demonstrat rezilienţa lanţului nostru de aprovizionare cu alimente. Reuniunea de joi ne-a permis să avem o perspectivă de ansamblu asupra acestei situaţii care se schimbă rapid. Am ascultat cu atenţie şi am notat cu interes toate sugestiile şi solicitările, iar Comisia le va analiza şi va oferi răspunsuri. Voi urmări în continuare situaţia, rămânând în strâns contact cu statele membre. Suntem gata să luăm măsuri suplimentare atunci când este necesar", a declarat Wojciechowski.

Potrivit Agerpres, de la începutul crizei, Comisia a adoptat o serie de măsuri pentru sprijinirea sectorului agroalimentar printre care prelungirea perioadei de depunere a cererilor de plată în cadrul PAC, iar noul termen-limită pentru depunerea cererilor va fi acum 15 iunie 2020, în loc de 15 mai, fermierii beneficiind astfel mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte completarea cererilor, în aceste vremuri dificile şi fără precedent. Prelungirea a fost deja comunicată Italiei, iar Comisia pregăteşte măsurile juridice necesare pentru punerea în aplicare a prelungirii în toate statele membre.

De asemenea, în temeiul nou adoptatului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia acum de un ajutor maxim de 100.000 euro per fermă, iar societăţile de prelucrare şi de comercializare a alimentelor pot beneficia de un ajutor maxim de 800.000 euro. Aceste cuantumuri pot fi completate de ajutoare de minimis, un tip de sprijin naţional specific sectorului agricol, care poate fi acordat fără aprobarea prealabilă a Comisiei. Plafonul aferent acestor ajutoare a fost majorat recent la 20.000 euro (şi până la 25.000 EUR în anumite cazuri). Aşadar, în temeiul cadrului temporar, sprijinul naţional total care poate fi acordat unei ferme se ridică la 120.000 euro (sau la 125.000 de euro).

Comisia îşi coordonează îndeaproape deciziile cu cele ale statelor membre pentru a asigura funcţionarea pieţei unice a bunurilor prin crearea "culoarelor verzi". Aceste "culoare verzi", bazate pe punctele esenţiale desemnate de trecere a frontierelor, vor avea controale la trecerea frontierei care nu vor depăşi 15 minute. Acum se permite trecerea tuturor mărfurilor, inclusiv a produselor agroalimentare

Publicat în Actualitate