Afişez elemetele după tag: Uniunea Europeana

Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au publicat rezultatele unei verificări minuțioase a site-urilor web, un exercițiu care se efectuează în fiecare an pentru a se identifica încălcări ale legislației UE în materie de protecție a consumatorilor pe piețele online. Anul acesta, pentru prima dată, verificarea s-a axat pe dezinformarea ecologică, denumită și „greenwashing”, practică prin care întreprinderile susțin că fac mai mult pentru mediu decât fac în realitate.

În cadrul acestei verificări minuțioase s-a analizat folosirea mențiunii „ecologic” în diverse sectoare de activitate, cum ar fi confecțiile, produsele cosmetice și echipamentele de uz casnic. Autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au avut motive să creadă că, în 42 % din cazuri, afirmațiile în acest sens au fost exagerate, false sau înșelătoare, acestea putând fi calificate drept practici comerciale neloiale în temeiul normelor UE. Amploarea dezinformării ecologice a crescut, pe fondul tendinței consumatorilor de a alege produse ecologice.

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat: „Din ce în ce mai multe persoane doresc să trăiască ecologic și, în acest context, felicit întreprinderile care se străduiesc să ofere produse sau servicii ecologice. Există însă și comercianți lipsiți de scrupule, care încearcă să păcălească consumatorii recurgând la cu afirmații vagi, false sau exagerate. Comisia se angajează pe deplin să creeze condiții astfel încât consumatorii să poată face alegeri informate în contextul tranziției verzi și să nu mai cadă victime dezinformării ecologice. Aceasta este chiar una dintre principalele priorități ale Noii agende pentru consumatori, pe care am adoptat-o toamna trecută.”

Principalele constatări

După o verificare mai amplă, Comisia și autoritățile de protecție a consumatorilor s-au oprit asupra unui număr de 344 de afirmații aparent îndoielnice, pe care le-au analizat în detaliu, și au constatat că:

  • În mai mult de jumătate din cazuri, comerciantul nu a furnizat suficiente informații astfel încât consumatorii să poată aprecia exactitatea afirmațiilor.
  • În 37 % din cazuri s-au folosit afirmații vagi și generale, cum ar fi „eco-responsabil”, „ecologic”, „durabil”, care urmăreau să le ofere consumatorilor impresia nefondată că un produs nu are impact negativ asupra mediului.
  • În plus, în 59 % din cazuri, comerciantul nu a furnizat dovezi ușor de verificat în sprijinul afirmației făcute.

În cadrul evaluărilor globale efectuate de autorități, s-a constatat că, luând în considerare diverși factori, în 42 % din cazuri au existat motive să se creadă că afirmațiile ar putea fi false sau înșelătoare și, prin urmare, că ar putea constitui o practică comercială neloială în temeiul Directivei privind practicile comerciale neloiale.

Etapele următoare

Autoritățile naționale vor contacta societățile în cauză și le vor prezenta problemele identificate pentru ca acestea să le remedieze, după caz. Concluziile acestei verificări minuțioase vor fi luate în considerare în evaluarea impactului care urmează să fie pregătită pentru noua propunere legislativă de responsabilizare a consumatorilor în tranziția verde, anunțată în Noua agendă pentru consumatori.

Context

Acțiunea de verificare minuțioasă presupune efectuarea simultană a unui set de verificări pe diferite site-uri web pentru a identifica încălcări ale legislației UE în materie de protecție a consumatorilor într-un anumit sector. În acest an, acțiunea s-a axat pe întreprinderile care pretind că vând produse ecologice.

Acest tip de verificări sunt coordonate de Comisia Europeană și sunt efectuate anual de autoritățile naționale de asigurare a respectării legii din UE, care formează Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent. Informații privind acțiunile de verificare anterioare pot fi găsite aiciCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent.

Verificarea din acest an a presupus coordonarea autorităților de asigurare a respectării legii nu numai din Europa, ci și în întreaga lume, sub egida Rețelei internaționale de protecție a consumatorilor și de asigurare a respectării normelor (ICPEN). ICPEN își publică tot astăzi rezultatele(link is external), care arată tendințe similare.

Verificarea site-urilor web cu accent pe dezinformarea ecologică este una dintre inițiativele pe care Comisia le întreprinde pentru a le permite consumatorilor să facă alegeri mai durabile. O altă inițiativă este angajamentul privind consumul verde (Green Consumption Pledge), pe care comisarul Reynders a lansat-o la 25 ianuarie 2021, precum și o propunere legislativă menită să responsabilizeze consumatorii în tranziția ecologică printr-o mai bună informare cu privire la durabilitatea produselor și o mai bună protecție împotriva anumitor practici, cum ar fi dezinformarea ecologică și obsolescența timpurie. Va urma și o propunere legislativă privind folosirea mențiunii „ecologic” utilizând metodele care se bazează pe amprenta de mediu.

Ca parte a strategiei sale „De la fermă la consumatorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent”, Comisia va propune un model obligatoriu armonizat de etichetare nutrițională pe partea frontală a ambalajelor produselor alimentare, astfel încât consumatorii să aleagă în cunoștință de cauză alimente sănătoase și durabile. Pentru unele aparate de uz casnic, eticheta energetică a UE oferă deja o indicație clară și simplă a eficienței energetice a produselor, ceea ce ajută consumatorii să facă economii la factura de energie și reduce în același timp emisiile de gaze cu efect de seră în întreaga UE.

Potrivit unei recente anchete de monitorizare a pieței de consum, 78 % din consumatori au considerat că impactul probabil asupra mediului al aparatelor de uz casnic este un criteriu foarte important sau destul de important atunci când aleg un produs.

Publicat în Actualitate

Comisia Europeană a anunţat miercuri că intenţionează să extindă agricultura ecologică şi să reducă utilizarea pesticidelor pentru a proteja mediul, propuneri bine primite de ecologişti, transmite Reuters.

Emisiile din agricultură reprezintă aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră în UE, iar consecinţele schimbărilor climatice sunt resimţite de fermieri, care se confruntă cu secetă şi cu inundaţii.

Printre obiectivele propuse de Comisia Europeană se află refacerea ecosistemului natural şi adoptarea de măsuri în agricultură care să sprijine ţinta UE de emisii zero până în 2050.

"Dacă această criză provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19) ne-a învăţat ceva, este că va trebui să recalibrăm relaţia noastră cu mediul natural, va trebui să devenim mai rezilienţi", a declarat Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene, care răspunde de Pactul Ecologic European.

Conform Agerpres, comisia Europeană vrea să reducă folosirea de pesticide chimice cu 50%, să reducă folosirea îngrăşămintelor cu 20% şi vânzările de antimicrobiene - o categorie de substanţe care include antibioticele - pentru animale şi peştii din crescătorii cu 50% până în 2030.

Procentul terenurilor unde se practică agricultura ecologică ar trebui să ajungă la 25% în 2030, în timp ce 10% din terenul agricol trebuie transformat în "peisaje extrem de diversificate", cum ar fi iazuri şi arbuşti.

Obiectivele nu sunt încă obligatorii şi va fi realizată o evaluare a impactului, a precizat Comisia Europeană. De asemenea, Executivul comunitar vrea ca un procent minim din fondurile alocate pentru Politica Agricolă Comună (PAC) să meargă spre "schemele ecologice" pentru a-i plăti pe fermierii care practică agricultura ecologică sau sunt implicaţi în captarea dioxidului de carbon (CO2). 

Publicat în Actualitate

Comisia Europeană şi-a exprimat dezaprobarea faţă de decizia României de a interzice exporturile de produse agricole, adăugând că va analiza impactul pe care această interdicţie îl va avea asupra schimburilor comerciale în interiorul pieţei unice, transmite Bloomberg.

Săptămâna trecută, autorităţile de la Bucureşti au interzis vânzarea de produse agricole, inclusiv grâu, porumb şi zahăr, în afara Uniunii Europene. Guvernul român intenţionează să permită în continuare vânzarea produselor în UE, însă cumpărătorii trebuie să dovedească faptul că nu sunt destinate pentru a fi exportate.

Potrivit unui comunicat publicat sâmbătă, Comisia Europeană a subliniat că nu există motive de piaţă pentru a limita schimburile comerciale în interiorul sau în afara pieţei unice. Restricţiile care plasează o "povară excesivă" asupra exportatorilor de produse agricole, vor afecta securitatea alimentară, susţine executivul comunitar.

"Comisia nu dispune de niciun fel de informaţii care să arate că România se confruntă sau se va confrunta în scurt timp cu deficienţe în aprovizionarea de produse agricole destinate consumului uman. Măsurile par să fie disproporţionate", a declarat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

România este unul dintre cei mai importanţi exportatori comunitari de grâu, porumb şi orz, deservind pieţele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

Comisia Europeană a adăugat că poartă discuţii cu autorităţile române şi evaluează impactul interdicţiei. Menţinerea unui lanţ funcţional de aprovizionare cu alimente este o prioritate în contextul pandemiei de coronavirus, a subliniat executivul comunitar.

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, joi seara, că în perioada stării de urgenţă se va suspenda exportul pentru mai multe produse agroalimentare, precum grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, ulei de seminţe şi zahăr.

"Suntem în momentul în care trebuie să luăm măsuri şi pentru securitatea alimentară a românilor. Pe perioada stării de urgenţă se interzice şi se suspendă exportul pentru următoarele produse agroalimentare: grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea-soarelui, ulei de seminţe, zahăr, produse de brutărie, de patiserie, biscuiţi, turte sau alte reziduuri solide rezultate din produsele din domeniul panificaţiei, tot ceea ce ţine de zona acesta care se referă la reziduuri inclusiv pentru alimentarea industriei sau agriculturii", a declarat Vela, la sediul MAI, prezentând conţinutul Ordonanţei Militare nr. 8.

Pe de altă pare, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, că produsele procesate incluse pe lista produselor agroalimentare pentru care a fost interzis exportul pe perioada stării de urgenţă ar putea fi eliminate la începutul acestei săptămâni.

"O să corectăm partea această din ordonanţă (Ordonanţa militară nr.8), putem modifica anexa, dacă efectul nu este cel scontat. Noi am stopat exporturile pentru cereale şi produse agroalimentare pentru a ne asigura că sunt suficiente stocuri pentru populaţie, dar, repet, interdicţia se referă doar la spaţiul extracomunitar. O să vedem care este impactul până luni (13 aprilie n.r.) şi o să dăm o altă ordonanţă prin care o să scoatem din listă, eventual, punctul 11, care conţine produse procesate. Săptămânal putem corecta câte ceva, în funcţie de evoluţia stocurilor. Vrem să monitorizăm foarte atent, astfel încât tot ce ne trebuie să rămână în ţară", a explicat Oros.  Sursa: Agerpres

Publicat în Actualitate

Regiunea Ileia de pe coasta de vest a Greciei este regiunea cea mai specializată în agricultură, silvicultură şi pescuit din Uniunea Europeană, în condiţiile în care în anul 2017 o cotă de 24,3% din valoarea adăugată brută creată în Ileia a venit din cultivarea porumbului, tomatelor şi altor fructe şi legume, precum şi din creşterea animalelor şi pescuit, arată datele publicate luni de Eurostat.

Urmează în ordine regiunea Silistra din partea de nord-est a Bulgariei, unde agricultur a fost responsabilă în 2017 pentru 22,8% din valoarea adăugată brută creată în această regiune. Pe celălalt mal al Dunării, regiunea Călăraşi din România este şi ea puternic specializată în agricultură, care în anul 2017 a fost responsabilă pentru 20,4% din valoarea adăugată brută în această regiune.

Conform datelor Eurostat, alte regiuni din UE unde agricultura, silvicultura şi pescuitului sunt responsabile pentru aproape 20% din valoarea adăugată brută sunt: Pella în Grecia (19,6%), Bjelovar-Bilogora în Croaţia (19,5%), Almeria în Spania (19,2%) şi Ialomiţa în România (18,6%). Sursa: Agerpres  - Credit foto: Pixabay

Publicat în Actualitate

România s-a situat în 2019 pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi producţia realizată de porumb boabe şi floarea soarelui, a anunţat Institutului Naţional de Statistică.

La grâu, România s-a situat pe locul patru, atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Polonia. La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul şapte la producţia realizată, după Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Regatul Unit şi Belgia.

Conform Agerpres, suprafaţa cultivată în 2019, comparativ cu anul precedent, a crescut la cereale pentru boabe, plante uleioase, cartofi şi a scăzut la leguminoase pentru boabe şi legume.

Producţia agricolă vegetală a crescut în anul 2019, comparativ cu 2018, la leguminoase pentru boabe şi a scăzut la cereale pentru boabe, plante uleioase, cartofi şi legume.

Astfel, suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a crescut cu 3,3%, în timp ce producţia a scăzut cu 6,5%, faţă de anul precedent, în principal din cauza reducerii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar). Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2019 reprezintă 47,9% din cea cultivată cu cereale pentru boabe, iar suprafaţa cultivată cu grâu 38,8%. Producţia de cereale a scăzut în principal din cauza reducerii cu 9,2% a producţiei la porumb boabe.

La leguminoase pentru boabe, producţia a urcat cu 27,7%, ca urmare a creşterii randamentului la hectar, faţă de anul precedent.

Producţia la plante uleioase a scăzut cu 9,0%, deşi suprafaţa cultivată a crescut cu +3,4%. Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui (+12,6%), iar scăderi la rapiţă (-47,1%) şi soia boabe (-20,6%).

Suprafaţa cultivată cu cartofi a urcat cu 0,6%, iar producţia a scăzut cu 10,2%, faţă de anul precedent. Producţia de legume a scăzut cu 7,9%, ca urmare atât a scăderii suprafeţei cultivate, cât şi a randamentului la hectar, faţă de anul precedent.

Datele INS mai arată că, în anul 2019, producţia de struguri a scăzut cu 15%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar cu 15,5%, faţă de anul precedent.

Producţia de fructe din livezi s-a redus cu 10,7%, din cauza scăderii randamentului la hectar, faţă de anul precedent

Publicat în Actualitate

Comisia Europeană a publicat, marţi, bugetul alocat schemei UE pentru şcoli, în anul şcolar 2020/2021, respectiv 145 milioane de euro pentru distribuţia de fructe şi legume precum şi 105 milioane de euro pentru distribuţia de lapte către elevi, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Din suma totală, România beneficiază de 18,5 milioane de euro, dintre care 7,8 milioane de euro pentru distribuţia de fructe şi legume la care se adaugă 10,7 milioane de euro pentru distribuţia de lapte în şcolile participante la program. Comparativ, în anul 2019/2020, Comisia Europeană (CE) a alocat României suma de 17,68 milioane de euro pentru programul lapte, fructe şi legume în şcoli, dintre care 10,815 milioane de euro pentru programul de distribuire a laptelui în şcoli şi suma de 6,866 milioane de euro pentru programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli.

Comisia Europeană subliniază că în anul şcolar 2018/2019 schema UE a garantat faptul că peste 20 de milioane de copii din întreaga Uniune Europeană au primit lapte, fructe şi legume în timpul şcolii, la aceasta adăugându-se măsuri educaţionale referitoare la agricultură şi la o dietă echilibrată.

"În contextul actual, este cu atât mai important ca toţi copii din întreaga Europă să ştie şi să înţeleagă de unde vine hrana noastră. Graţie schemei UE pentru şcoli, copiii pot învăţa despre nutriţie şi agricultură, în paralel cu adoptarea unor obiceiuri de alimentaţie sănătoasă. Am luat măsuri pentru a ne asigura că schema ia în considerare faptul că şcolile au trebuit să fie închise pe întreg teritoriul european din cauza pandemiei de coronavirus. Dar este important să continuăm să privim înainte, să pregătim viitorul şi să transmitem un semnal important că viaţa va continua, odată ce am întors, în mod colectiv, această pagină", a declarat comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

În fiecare an şcolar, acestui program i se alocă o sumă totală de 250 de milioane euro. Cu toate acestea, implementarea schemei în anul şcolar curent 2019/2020 este afectată de închiderea şcolilor pe întreg teritoriul UE, ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Comisia Europeană a oferit clarificări potrivit cărora criza curentă poate fi considerată un caz de "forţă majoră". Acest lucru permite statelor membre care recunosc un astfel de caz să ramburseze furnizorii pentru produsele perisabile (fructe, legume, lapte) ce erau prevăzute pentru distribuirea în şcolile participante la schemă. Produsele în cauză pot fi, de asemenea, donate spitalelor, organizaţiilor caritabile şi băncilor de alimente sau altor organizaţii similare, pentru a ajunge la persoanele nevoiaşe. Sursa: Agerpres

Publicat în Subventii

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a luat parte în data de 25 martie 2020 la videoconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE pentru a discuta despre implicațiile pandemiei de Covid-19 pentru sectorul agricol și al pescuitului. La inițiativa Președinției Croate s-a realizat astfel un schimb de informații între statele membre în ceea ce privește criza determinată de pandemia de Coronavirus, cu scopul de a identifica împreună și cu sprijinul Comisiei, cele mai bune acțiuni care trebuie luate pentru a face față acestei situații foarte dificile. La videoconferință au participat, de asemenea, cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, precum și secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen.

Ministrul Adrian Oros a afirmat în intervenția sa: ”În România, odată cu declararea stării de urgență ca urmare a pandemiei COVID-19, din data de 16 martie a.c., au fost adoptate o serie de măsuri care afectează toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul agroalimentar. În scrisoarea transmisă Președinției şi Comisiei, am prezentat principalele probleme, iar propunerile din documentul Preşedinţiei corespund, în linii generale, solicitărilor României. În acest sens, aş dori să menţionez o serie de aspecte, extrem de importante pentru noi. În primul rând, considerăm esențială coordonarea de către Comisie a menținerii integrității pieței unice de către statele membre prin asigurarea faptului că verificările la frontiere nu perturbă în mod inutil libera circulație a mărfurilor pe teritoriul UE. Nu ar trebui să se permită, în niciun caz, întârzieri ale livrărilor de alimente la punctele de frontieră.

De asemenea, ministrul a mai subliniat că, având în vedere toate problemele pe care le întâmpină sectorul agricol, este important ca normele actuale ale PAC să fie adaptate cât mai repede posibil, pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate suficientă în a-şi susține fermierii și alte categorii de beneficiari.

În continuare, pornind de la propunerile Președinției, ministrul a detaliat importanța reducerii controalelor şi extinderii zonelor în care se aplică controlul satelitar, precum și devansarea termenelor de  plată a avansurilor, concomitent cu creșterea procentului acordat în ceea privește plățile directe. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală, România consideră că Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui să permită statelor membre mai multă flexibilitate în adaptarea programelor, Preşedinţia având propuneri similare celor identificate de România. În acest sens, Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui modificat în sensul  introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor urgente actuale ale fermierilor, cum ar fi:

  • acordarea de sprijin sub formă de sumă forfetară pentru fermierii din cei mai afectați din punct de vedere economic (clasa de mijloc- IMM -uri);
  • finanțarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondiționat de sprijinul pentru investiții;
  • adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor;
  • modificarea condițiilor de aplicare privind achiziția de animale pentru refacerea potențialului de producție agricolă, coroborat cu aplicarea unor derogări privind restricțiile prevăzute de directivele europene, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivelul statelor membre (ex: relaxarea condițiilor aferente Directivei nr. 60/2002 având în vedere că sectorul suine este puternic afectat de pesta porcină africană).

Referitor la măsurile de piață, România consideră necesară activarea unor măsurilor excepționale, respectiv aplicarea întregii game de măsuri de susținere a pieței prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

România a propus, de asemenea, introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de plată unică şi sprijinul pentru viticultori, astfel cum a fost aplicat în perioada anterioară de programare. Totodată, se consideră necesară prelungirea cu un an a termenului pentru toate măsurile de piață din Programul vitivinicol.

În privința sectorului pescuit, România susține propunerile formulate de Comisia Europeană, menționând în special următoarele aspecte legate de Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime:

  • Introducerea unei flexibilități bugetare temporare
  • Permiterea compensației pentru încetarea temporară a pescuitului, fără restricțiile actuale, a compensației pentru a acoperi pierderile economice în acvacultură și a capitalului de lucru
  • Permiterea utilizării bugetului aferent anului 2021 pentru finanțarea măsurilor speciale prevăzute de Regulamentul 508/2014

La finalul intervenției sale, Adrian Oros a dat asigurări pentru toată deschiderea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România pentru o deplină cooperare cu Președinția Consiliului UE, Comisia Europeană şi celelalte State Membre în scopul identificării, în regim de urgență, a măsurilor necesare sprijinirii sectorului agricol şi industriei alimentare.

Sursa: madr.ro

Publicat în Comunicate MADR