Agricultura Romaniei - Agricultura României
Agricultura Romaniei

Agricultura Romaniei

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca va găzdui, timp de trei ani, în calitate de partener de practică cu Colegiul Tehnic de Alimentație Publică ”Raluca Ripan”, 185 de elevi din clasele a XII-a, profilul ”Tehnician în gastronomie”. Primii liceeni au început deja stagiul de practică și consiliere profesională la secțiile de Carmangerie, Panificație - patiserie și Lactate, amplasate în stațiile pilot ale Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor. 

Proiectul, denumit “Stagii de practică și consiliere profesională pentru 185 de elevi din unități de învățământ cu profil de turism și alimentație din Regiunea Nord-Vest”, este finanțat din Programul Operațional Capital Uman (POCU 2014-20220), este susținut prin Fondul Social European (FSE), iar beneficiar este SADC Expert Consulting SRL din Cluj-Napoca. 

Partenerul de practică este Agronomia Agro Food Innovation SRL, aparținând USAMV Cluj-Napoca.

”Proiectul are drept obiectiv creșterea participării la programe de învățare la locul de muncă a elevilor și ucenicilor din învățământul secundar și terțiar non-universitar, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv și din domeniile de specializare inteligentă. Competențele profesionale dobândite, ca urmare a stagiilor de practică, vor contribui la pregătirea viitorilor specialiști în gastronomie. În aceste vremuri tulburi peste tot în lume, comunitatea are nevoie de hrană sănătoasă și de specialiști care beneficiază de o pregătire de calitate”, a precizat Șef lucr. dr. Lucian Cuibus, care se ocupă de administrarea Agronomia Agro Food Innovation SRL și este cadru didactic al USAMV Cluj-Napoca. 

Pe parcursul stagiilor de practică, elevii vor fi familiarizați cu bunele practici din industria alimentară, cu un accent special pe produse locale de calitate superioară și ecologice. De asemenea, sesiunile de practică se desfășoară cu respectarea tuturor măsurilor de securitate și siguranță medicală, impuse de legile în vigoare în perioada pandemică.

Agronomia Agro Food Innovation SRL procesează materii prime obținute în fermele și stațiunile universității, mai ales de la Ferma Cojocna, unde o parte din materiile prime au primit acreditare ecologică, iar aceasta reprezintă o garanție a produselor locale de calitate, care sunt comercializate în magazinele USAMV Cluj-Napoca.

Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au publicat rezultatele unei verificări minuțioase a site-urilor web, un exercițiu care se efectuează în fiecare an pentru a se identifica încălcări ale legislației UE în materie de protecție a consumatorilor pe piețele online. Anul acesta, pentru prima dată, verificarea s-a axat pe dezinformarea ecologică, denumită și „greenwashing”, practică prin care întreprinderile susțin că fac mai mult pentru mediu decât fac în realitate.

În cadrul acestei verificări minuțioase s-a analizat folosirea mențiunii „ecologic” în diverse sectoare de activitate, cum ar fi confecțiile, produsele cosmetice și echipamentele de uz casnic. Autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au avut motive să creadă că, în 42 % din cazuri, afirmațiile în acest sens au fost exagerate, false sau înșelătoare, acestea putând fi calificate drept practici comerciale neloiale în temeiul normelor UE. Amploarea dezinformării ecologice a crescut, pe fondul tendinței consumatorilor de a alege produse ecologice.

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat: „Din ce în ce mai multe persoane doresc să trăiască ecologic și, în acest context, felicit întreprinderile care se străduiesc să ofere produse sau servicii ecologice. Există însă și comercianți lipsiți de scrupule, care încearcă să păcălească consumatorii recurgând la cu afirmații vagi, false sau exagerate. Comisia se angajează pe deplin să creeze condiții astfel încât consumatorii să poată face alegeri informate în contextul tranziției verzi și să nu mai cadă victime dezinformării ecologice. Aceasta este chiar una dintre principalele priorități ale Noii agende pentru consumatori, pe care am adoptat-o toamna trecută.”

Principalele constatări

După o verificare mai amplă, Comisia și autoritățile de protecție a consumatorilor s-au oprit asupra unui număr de 344 de afirmații aparent îndoielnice, pe care le-au analizat în detaliu, și au constatat că:

  • În mai mult de jumătate din cazuri, comerciantul nu a furnizat suficiente informații astfel încât consumatorii să poată aprecia exactitatea afirmațiilor.
  • În 37 % din cazuri s-au folosit afirmații vagi și generale, cum ar fi „eco-responsabil”, „ecologic”, „durabil”, care urmăreau să le ofere consumatorilor impresia nefondată că un produs nu are impact negativ asupra mediului.
  • În plus, în 59 % din cazuri, comerciantul nu a furnizat dovezi ușor de verificat în sprijinul afirmației făcute.

În cadrul evaluărilor globale efectuate de autorități, s-a constatat că, luând în considerare diverși factori, în 42 % din cazuri au existat motive să se creadă că afirmațiile ar putea fi false sau înșelătoare și, prin urmare, că ar putea constitui o practică comercială neloială în temeiul Directivei privind practicile comerciale neloiale.

Etapele următoare

Autoritățile naționale vor contacta societățile în cauză și le vor prezenta problemele identificate pentru ca acestea să le remedieze, după caz. Concluziile acestei verificări minuțioase vor fi luate în considerare în evaluarea impactului care urmează să fie pregătită pentru noua propunere legislativă de responsabilizare a consumatorilor în tranziția verde, anunțată în Noua agendă pentru consumatori.

Context

Acțiunea de verificare minuțioasă presupune efectuarea simultană a unui set de verificări pe diferite site-uri web pentru a identifica încălcări ale legislației UE în materie de protecție a consumatorilor într-un anumit sector. În acest an, acțiunea s-a axat pe întreprinderile care pretind că vând produse ecologice.

Acest tip de verificări sunt coordonate de Comisia Europeană și sunt efectuate anual de autoritățile naționale de asigurare a respectării legii din UE, care formează Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent. Informații privind acțiunile de verificare anterioare pot fi găsite aiciCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent.

Verificarea din acest an a presupus coordonarea autorităților de asigurare a respectării legii nu numai din Europa, ci și în întreaga lume, sub egida Rețelei internaționale de protecție a consumatorilor și de asigurare a respectării normelor (ICPEN). ICPEN își publică tot astăzi rezultatele(link is external), care arată tendințe similare.

Verificarea site-urilor web cu accent pe dezinformarea ecologică este una dintre inițiativele pe care Comisia le întreprinde pentru a le permite consumatorilor să facă alegeri mai durabile. O altă inițiativă este angajamentul privind consumul verde (Green Consumption Pledge), pe care comisarul Reynders a lansat-o la 25 ianuarie 2021, precum și o propunere legislativă menită să responsabilizeze consumatorii în tranziția ecologică printr-o mai bună informare cu privire la durabilitatea produselor și o mai bună protecție împotriva anumitor practici, cum ar fi dezinformarea ecologică și obsolescența timpurie. Va urma și o propunere legislativă privind folosirea mențiunii „ecologic” utilizând metodele care se bazează pe amprenta de mediu.

Ca parte a strategiei sale „De la fermă la consumatorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent”, Comisia va propune un model obligatoriu armonizat de etichetare nutrițională pe partea frontală a ambalajelor produselor alimentare, astfel încât consumatorii să aleagă în cunoștință de cauză alimente sănătoase și durabile. Pentru unele aparate de uz casnic, eticheta energetică a UE oferă deja o indicație clară și simplă a eficienței energetice a produselor, ceea ce ajută consumatorii să facă economii la factura de energie și reduce în același timp emisiile de gaze cu efect de seră în întreaga UE.

Potrivit unei recente anchete de monitorizare a pieței de consum, 78 % din consumatori au considerat că impactul probabil asupra mediului al aparatelor de uz casnic este un criteriu foarte important sau destul de important atunci când aleg un produs.

Cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Acvatică din Iași (SCDAEA) a Universității Alexandru Ioan Cuza au realizat un minisistem acvaponic. Acesta este de tipul floating raft/rafturi plutitoare si compus dintr-o plută (raft) realizată din tuburi de PVC și coșuri umplute cu bioballs-uri care au rolul de susținere a rădăcinilor plantelor dar și pentru dezvoltarea comunităților de bacterii nitrificatoare.

,,Acest sistem a fost montat într-un bazin metalic în care sunt crescuți sturioni din specia Acipenser ruthenus (cega) pe perioada verii. Scopul este acela de a studia capacitatea de îmbunătățire a calității apei prin utilizarea unor combinații de specii de plante, medii de suport pentru rădăcinile plantelor și bacteriile care se formează pe aceste medii. De asemenea, se dorește creșterea gradului de conștientizare publică privind utilitatea sistemelor acvaponice, ca sisteme de producție de alimente în mediul urban concomitent cu prezervarea calității mediului acvatic. Sistemele acvaponice încorporează sistemele de acvacultură (creșterea peștilor) și sistemele hidroponice (cultivarea plantelor pe apă) într-un sistem unic. Principiul care stă la baza acvaponiei se bazează pe ciclul azotului, principala sursă de azot introdusă în sistem fiind furajele peștilor. Concret, apa din bazinul de creștere al peștilor ajunge într-un bazin de filtrare biologică în care bacteriile nitrificatoare (Nitrosomonas sp. și Nitrobacter sp.) transforma amoniacul rezultat din procesele metabolice ale peștilor și din furajele neconsumată în nitriți și apoi în nitrați, după care, această apă bogată în nutrienți, este condusă către plante și înapoi la pești. Plantele utilizează sursa de azot din apă pentru procesele fiziologice de creștere și dezvoltare. În același timp, prin preluarea compușilor de azot dar și a altor compuși cum ar fi cei de fosfor din apă se produce epurarea acesteia și deci o îmbunătățire a calității ei, fapt care va determina o stare fiziologică mai bună a peștilor. În plus, sistemele hidroponice pot integra componenta de filtrare biologică, ceea ce va duce la o reducere a costurilor de operare’’, a susținut dr. ing. Barbacariu Cristian-Alin, director SCDAEA.

Colectivul de la SCDAEA susține că există mai multe tipuri de sisteme hidroponice ce pot fi utilizate în acvaponie: a) sistem hidroponic cu pat de nisip sau pietriș – rădăcinile plantelor sunt susținute de un pat subțire de pietriș sau nisip și pentru o bună aerare a rădăcinilor patul este inundat după care este drenat;

IMG 3532
b) sistem hidroponic de tip NFT nutrient film tehnique /tehnica filmului cu nutrienți – realizat dintr-un sistem de jgheaburi prin care trece un film subțire de apă, rădăcinile plantelor fiind în contact direct cu acesta; c) modul hidroponic floating raft/ rafturi plutitoare – sunt utilizate plăcile de polistiren drept suport pentru rădăcinile plantelor, acestea fiind în contact permanent cu apa.

Avantajele unui sistem acvaponic sunt reprezentate de: reutilizarea apei de acvacultură ca sursă de nutrienți pentru plante, obținerea a două culturi- de pești și plante, creșterea calității apei evacuate prin preluarea nutrienților de către plante, reducerea volumului de apă de primenire și scăderea costurilor de producție,  creșterea biodiversității și a stabilității ecosistemului de producție.

Cu toate că sistemul acvaponic este ușor de construit și ieftin, cea mai mare provocare este legată de eficiența economică a acestuia. Până în prezent, eficiența economică a celor două sisteme de producție, de acvacultură și de hidroponie, este mai mare dacă sunt separate, deoarece în cadrul unui sistem acvaponic trebuie făcute permanent ajustări în ceea ce privește nevoile de calitate a apei pentru pești și cele nutriționale pentru plante.

IMG 3023

Realizarea unui sistem acvaponic la stațiune are o deosebită importanță atât din punct de vedere științific cât și ca material didactic, acesta fiind parte componentă a direcțiilor de cercetare de la SCDAEA. Stațiunea este localizată în Iași, pe Șoseaua Iași-Ciurea km 5 și are în componența sa o hală de 2200 m2, ce cuprinde doua sisteme de recirculare pentru creșterea peștilor și un sistem de creștere de tip flow-through, o stație de reproducere și o stație de realizat furaje micro FNC compusă din moară, extruder și granulator.
De asemenea, stațiunea are 8 bazine de pământ cu o suprafață totală de 5,9 ha. În biobaza stațiunii se găsesc reproducători din rase autohtone de crap (Podu Iloaiei, Frăsinet, Ineu). De asemene sunt crescute și conservate trei specii de sturioni: cega (Acipenser ruthenus), nisetru (Acipenser gueldenstaedtii) și morun (Huso huso). Aceste specii sunt importante atât din punct de vedere economic cât și al conservării biodiversității deoarece sunt specii pe cale de dispariție, fiind protejate la nivel internațional prin Convenția CITES. Stațiunea deține și un lot de crap japonez (Cyprinus carpio var. koi ), acesta având o importanță ornamentală datorită coloritului deosebit. Stațiunea desfășoară atât activități de cercetare cât și o colaborare activă cu fermierii și cu cea mai importantă asociație de profil, ROMFISH, prin producerea de pui predezvoltați de crap dar și servicii de consiliere științifică privind calitatea furajelor și a apei.

IMG 3684

Domeniile principale de cercetare sunt legate de: conservarea calității mediului acvatic, ecologia acvatică, nutriția și alimentația animalelor acvatice, reproducere artificială și natural-dirijată, tehnologii de dezvoltare post-embrionară, sisteme și tehnologii de acvacultură, ihtiopatologie și prevenție ihtiopatologică, atât în sfera acvaculturii clasice cât și în cea recirculantă. Un punct forte al stațiunii îl reprezintă colaborarea cu NOFIMA, un institut de prestigiu din Norvegia din domeniul acvaculturii și Agrobioinstitut (Bulgaria), un institut de prestigiu în domeniul agricol cu care s-a semnat un protocol de colaborare încă din 2018. Cel mai recent rezultat este reprezentat de ‘Înființarea unui centru de consiliere pentru fermele de acvacultură la SCDAEA’’ Iași, proiect câștigat în cadrul competiției organizate prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, cu perioada de implementare octombrie 2019 - octombrie 2020.

Beatrice Alexandra MODIGA
SCDAEA, Iași

România a exportat animale vii în valoare de 83,21 milioane de euro, în primul trimestru din acest an, în scădere cu 2,5% faţă de perioada similară a anului trecut, când încasările au fost de 85,35 milioane de euro, potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea Agerpres.

Cantitatea exportată a fost de 39.018 tone în primele trei luni ale anului, cu 6.125 tone mai puţin decât în acelaşi interval de timp din 2019.

Pe de altă parte, valoarea importurilor de animale vii a totalizat 43,83 milioane de euro, în primul trimestru din acest an, în creştere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut, când s-a consemnat 43,018 milioane de euro. Din punct de vedere cantitativ în primul trimestru din acest an s-au importat peste 12.705 tone, iar în 2019, trimestrul I, aproape 16.107 tone.

România continuă să înregistreze excedent în comerţul internaţional (intra şi extracomunitar) cu animale vii şi în 2020, respectiv 39,38 milioane de euro în primul trimestru, însă acesta s-a redus faţă de primul trimestru al anului trecut cu 7% (42,34 milioane de euro).

În perioada ianuarie-martie 2020, deficitul României în comerţul internaţional cu produse agroalimentare a scăzut cu aproape 9% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, până la 440,9 milioane de euro.

Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un deficit de 953,28 milioane de euro în primul trimestru din acest an, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 512,37 milioane de euro.

Importul de lapte brut s-a majorat cu aproape 41% în primele cinci luni ale anului, respectiv cu 18.206 tone, faţă de perioada similară a anului trecut, totalizând 62.739 tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În perioada menţionată, producţia de lapte de consum a crescut cu 12% (16.677 tone), până la 155.766 tone, în timp ce unităţile de procesare au colectat cu 1,9% (9.147 tone) mai puţin lapte de vacă faţă de perioada similară a anului trecut, respectiv 468.901 tone.

Potrivit INS, în primele 5 luni ale anului, au fost înregistrate creşteri ale producţiei la: unt cu 791 tone (+17,5%), lapte de consum cu 16.677 tone (+12%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3.205 tone (+3,4%) şi smântână de consum cu 235 tone (+0,8%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 18.206 tone (+40,9%) în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

Pe de altă parte, producţia de brânzeturi a scăzut cu 497 tone (-1,2%).

În luna mai 2020, comparativ cu aprilie a.c., unităţile de procesare au colectat cu 13,4% ( 12.733 tone) mai mult lapte de vacă, respectiv 107.567 tone. Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 4.181 tone (+25,5%), brânzeturi cu 1270 tone (+15,2%), smântână de consum cu 285 tone (+5,1%), iar scăderi la unt cu 129 tone (-12%) şi lapte de consum cu 1.237 tone (-4%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna mai 2020 faţă de luna precedentă cu 530 tone (-4,7%), la 10.636 tone.

Comparativ cu luna mai 2019, cantitatea de lapte de vacă adusă în unităţile procesatoare a scăzut cu 4.198 tone (-3,8%). De asemenea, producţia a scăzut la brânzeturi cu 278 tone (-2,8%), smântână de consum cu 97 tone (-1,6%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 259 tone (-1,2%).

Pe de altă parte, creşteri ale producţiei s-au înregistrat la unt, cu 158 tone (+20,1%) şi lapte de consum cu 2.079 tone (+7,5%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna mai 2020 cu 3913 tone (+58,2%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent

Fermierii pot depune până la data de 31 iulie deconturile sau documentele justificative aferente trimestrului II pentru Măsura 14 - "Bunăstarea animalelor" - pachetul a) - plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) - plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020, informează vineri Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

"Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează potenţialii beneficiari că, în perioada 01 - 31.07.2020, la Centrele judeţene ale APIA unde este depusă cererea de plată, se primesc deconturile/documentele justificative aferente trim. II pentru Măsura 14 -"Bunăstarea animalelor" - pachetul a) - plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) - plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020", potrivit comunicatului remis vineri de APIA.

Deconturile justificative sau documentele justificative pot fi transmise de către fermieri prin mijloace electronice (poştă electronică, fax), servicii poştale sau pot fi încărcate pe serverul extern pus la dispoziţie de APIA (accesibil la adresa http://213.177.4.194:8084).

În funcţie de pachetul solicitat, deconturile justificative sunt însoţite de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14 "Bunăstarea animalelor" - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, ediţia a III a şi în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14 "Bunăstarea animalelor" - pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, ediţia a III a, aprobate prin OMADR nr. 15/14.01.2020 şi postate pe site-ul oficial al APIA, apia.org.ro.

România a exportat, în primul trimestru din 2020, cereale în sumă de 822,4 milioane de euro, cu 42,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Pe de altă parte, importurile de cereale şi preparate pe bază de cereale s-au cifrat la 167,6 milioane de euro (plus 38%), rezultând un excedent de 654,8 milioane euro.

Exporturile de grâu şi meslin au totalizat 329,054 milioane de euro, reprezentând 40% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 438,615 milioane de euro (53,3% din total).

În ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menţionată, cereale în sumă de 201,5 milioane euro. Principalele destinaţii au fost Franţa (35,2 milioane de euro), Spania (26 milioane de euro) şi Italia (25,5 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile din ţările UE, acestea au totalizat 154,6 milioane euro şi au provenit în special din Ungaria (importuri de cereale de 71,1 milioane de euro), Bulgaria (36,1 milioane de euro) şi Franţa (30 milioane de euro).

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) are la dispoziţie zece milioane de lei pentru împădurirea terenurilor deşertificate, însă banii nu vor fi cheltuiţi pentru că proprietarii nu doresc să cedeze aceste terenuri sau autorităţile publice locale nu se implică în acest proces, a declarat la Mârşani, ministrul Mediului, Costel Alexe.

"Avem la MMAP 10 milioane de lei care rămân necheltuiţi, pentru că fie proprietarii nu sunt de acord ca aceste terenuri deşertificate să fie împădurite sau avem autorităţi publice locale care nu înţeleg importanţa acestui proces. Astăzi, România are de suferit din cauza acestor terenuri deşertificate şi colegii de la Administraţia Naţională de Meteorologie ne spun că în următorii 50 de ani sudul României va fi acoperit cu dune de nisip, dacă nu vom reuşi să ţinem în frâu acest proces de extindere. De aceea fac apel la toate prefecturile din sudul României, la toate administraţiile publice locale, la toţii proprietarii care au astfel de terenuri, să conlucreze, să poată accesa banii de la MMAP, pentru că nu facem un bine doar comunităţilor locale, ci rezolvăm o problemă de mediu pe care astăzi ţara noastră o are. Am transmis la începutul acestui an ca aceste terenuri să intre în acest proces de împădurire. INS spune că avem 500.000 ha de terenuri degradate, colegii spun că am avea mai multe, dar nu sunt identificate şi clasificate ca terenuri degradate", a declarat Alexe.

Acesta susţine că, dacă s-ar reuşi împădurirea acestor terenuri care azi au destinaţie agricolă, dar care nu produc nimic, România ar avea cea mai mare extindere a fondului forestier realizată după 1989.

"Important este că avem banii, iar dacă se vrea, se va putea, pentru că astăzi efectiv deşertul va înghiţi terenurile fertile din sudul României (...) Aici, în Sahara Olteniei, sunt 100.000 ha de dune de nisip care din nefericire efectiv au înghiţit la propriu terenurile fertile din sudul României. Astăzi avem o mie de hectare de dune de nisip care în fiecare an înghit alte o mie de hectare de teren fertil. Acest proces care se întâmplă în sudul României (...) se va accentua în viitorul apropiat, dacă nu vom reuşi ca acest teren să fie stabilizat, fie prin păduri, aşa cum o avem pe aceasta de la Mârşani, fie să facem perdele de protecţie", a mai spus ministrul Mediului.

Alexe a precizat că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are resursele necesare pentru ca aceste terenuri deşertificate ale României să poată fi împădurite, arătând că pădurea de la Mârşani înfiinţată în urmă cu câţiva ani are 1.364 de hectare, din care 1.200 ha au fost realizate cu bani de la MMAP, prin Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, iar 164 de hectare au fost realizate cu bani de la MMAP, prin Administraţia Fondului pentru Mediu.

"Aici, în sudul României, 60% dintre locuitori lucrează în agricultură, iar viaţa lor de joacă la ruleta schimbărilor climatice (...) Pădurea din faţă are 10-16 milioane de puieţi plantaţi din banii de la MMAP şi dacă nu am fi avut pădure, aceste dune de nisip s-ar fi extins spre Bechet şi alte zone din Oltenia. Important este să stabilizăm aceste terenuri, să oprim acest fenomen al deşertificării şi să le dăm şi o categorie de folosinţă. Dacă pe aceste terenuri acum 10-20 de ani nu se cultiva nimic, astăzi cele 1.500 de familii încep să beneficieze de pe urma acestor împăduriri, pentru că oamenii au început să-şi producă lemnul de foc şi în anii ce vor urma acest lucru va fi din ce în ce mai vizibil", a mai spus ministrul Mediului.

Acesta susţine că alte exemple de bună practică privind împădurirea terenurilor deşertificate sunt la Daneţi (Dolj) şi la Urzica (Olt).

Ministrul a vizitat perimetrul de ameliorare de peste 1.300 ha de la Mârşani, una dintre cele mai afectate zone de fenomentul deşertificării din Oltenia. AGERPRES

Înscrierea şi înmatricularea la cele şapte facultăţi ale Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) se vor face fără taxe, informează un comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior.

"Pentru a facilita accesul tinerilor la concursul de admitere în USAMV, am decis ca, în acest an, să se poată face depunerea dosarului fără nicio taxă de înscriere sau de înmatriculare", a declarat rectorul universităţii, Sorin Cîmpeanu, citat în comunicat.

Peste 3.400 de locuri, dintre care 2.100 la buget, sunt disponibile la cele şapte facultăţi pentru studii universitare de licenţă şi master.

Înscrierea pentru concursul de admitere la studii universitare de licenţă se va desfăşura astfel:

* 6 - 22 iulie programul de studii Medicină veterinară - Facultatea de Medicină Veterinară;

* 6 - 25 iulie programele de studii organizate de Facultatea de Agricultură, Facultatea de Horticultură, Facultatea de Ingineria şi Gestiunea Producţiilor Animaliere, Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, Facultatea de Biotehnologii, Facultatea de Management şi Dezvoltare Rurală.

Înscrierea pentru concursul de admitere la studii universitare de master se va desfăşura în perioada 1 - 18 iulie pentru toate programele de studii organizate în cele şapte facultăţi din cadrul USAMV.

"Concursul de admitere se va derula în mediul online, prin intermediul platformei dedicate şi va consta în completarea unui formular tip cu încărcarea documentelor specificate în metodologia de admitere şi în ghidul de admitere. După analiza documentelor încărcate şi ierarhizarea candidaţilor aceştia vor fi informaţi prin atribuirea statusului admis/respins. Pentru programul de studii de Medicină veterinară se va susţine o probă scrisă cu desfăşurare online. Confirmarea accesului la proba scrisă va fi trimisă pe email candidaţilor înscrişi", se arată în comunicat.

Criteriile de admitere la USAMV sunt: 70% media de la Bacalaureat; 30% nota/media aritmetică la una din probele de Bacalaureat - limba română/limba maternă, matematică, chimie, biologie (biologie vegetală şi animală, anatomie şi fiziologie umană, genetică şi ecologie umană) sau geografie (la alegerea candidatului).

Criteriile de admitere la programul de studii Medicină veterinară: 50% nota obţinută la proba scrisă susţinută online; 50% media de la Bacalaureat.

"Candidaţii declaraţi admişi la concursul de admitere - sesiunea 2020 vor semna contractul de studii cu USAMV şi îl vor încărca în platforma dedicată admiterii, cu obligaţia depunerii acestuia la secretariatele facultăţilor, odată cu documentele în original până în data de 5 octombrie 2020", explică sursa citată.

Detalierea numărului de locuri pe programe de studii şi domenii, precum şi alte informaţii privind admiterea 2020 se găsesc la adresa: https://www.usamv.ro/index.php/ro/admitere.

USAMV va comunica în mod constant informaţii cu privire la admiterea din această sesiune pe pagina dedicată admiterii: https://www.usamv.ro/index.php/ro/admitere şi în conturile de Facebook şi Instagram.

Candidaţii sunt sfătuiţi ca, în funcţie de opţiuni, să urmărească şi website-urile sau paginile de pe conturile de socializare ale facultăţii/facultăţilor care îi interesează, pentru a fi la curent cu informaţiile utile privitoare la admitere.

Condiţiile privind obţinerea ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale vor fi modificate, cu scopul de a creşte şi garanta calitatea animalelor şi a lupta cu vânătorii de subvenţii, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.


"Începând de anul acesta, nu vom accepta să se elibereze certificate de origine pentru reproducători, doar dacă se face acel test de genotipare, care să ne garanteze apartenenţa şi testul de filiaţie. (...) Vrem, ca, măcar începând de acum, subvenţiile să ajungă la adevăraţii crescători de animale şi nu la vânătorii de subvenţii. Eu am spus-o de ani de zile, din păcate, în agricultura românească, s-au infiltrat foarte mulţi vânători de subvenţii, iar banii pe care trebuiau să îi ia agricultorii şi crescătorii de animale, cei care fac această activitate de dinainte a de a apărea subvenţiile, şi care cu siguranţă o să facă această activitate şi după ce dispar subvenţiile, foarte puţini bani au ajuns la ei pentru că au apărut aceşti vânători de subvenţii. Noi vrem să oprim, sau să diminuăm, mai corect spus, acest fenomen dăunător agriculturii româneşti", a subliniat Adrian Oros.

Acesta a explicat că ministerul plăteşte, pe lângă subvenţii, un ajutor de stat pentru ameliorarea raselor de animale. Numai pentru cererile depuse în luna aprilie, sumă totală autorizată a fi plătită către 85 de solicitanţi este de 16,1 milioane lei, pentru servicii de întocmire şi menţinere a registrelor genealogice ale rasei şi pentru determinarea calităţii genetice a raselor.

Programul este necesar pentru a creşte "calitatea genetică a efectivelor pe care le avem şi însuşirile morfoproductive, în aşa fel încât animalele care sunt crescute în România să aibă producţii foarte bune şi să fie rentabilă creşterea animalelor", a adăugat şeful MADR.

Un alt argument invocat de Oros în favoarea introducerii obligaţiei genotipării a fost existenţa în România, încă din 2014, a scrapiei (encefalopatia spongiformă ovină), o boală neurodegenerativă, animalele care contactează boala având susceptibilitate sau rezistenţă genetică.

"Boala este netratabilă şi eradicarea ei costisitoare, descoperirea unui singur caz într-o turmă presupunând sacrificarea întregii turme şi despăgubirea fermierului. De aceea singura modalitate de a preveni această boală, care are o predispoziţie genetică, este de testare precoce a ovinelor şi eliminare a indivizilor care sunt slab-rezistenţi, care sunt predispuşi" , a mai spus ministrul.

Nu în ultimul rând, Oros a menţionat că sunt anumite state, care au sistat importurile din cauza evoluţiei scrapiei în România, iar una dintre acestea este Turcia.

"La târgul de la Berlin am avut chiar o discuţie în acest sens cu omologul meu din Turcia şi mi-a spus că, atunci când o să rezolvăm problema scrapiei o să reia importurile şi de ovine şi de carne, dar sunt şi alte ţări care au reţineri în a importa de la noi, mai ales din acest motiv al evoluţiei scrapiei. Nu am o evaluare exactă a sumelor care s-au dat pentru eradicarea scrapiei şi pentru despăgubiri, dar oricum sumele sunt considerabile. Se ucid toate animalele din turmă şi se despăgubesc şi e păcat că se întâmplă acest lucru. Oricum boala nu se opreşte, dar cel mai simplu ar fi ca prin această testare, prin această analiză genomică, să eliminăm din start de la reproducţie toţi indivizii care sunt sensibili şi în acelaşi timp să stabilim paternitatea, dar rezolvăm şi problema certificatelor de origine care este contestată de către majoritatea oierilor. Rezolvăm şi o problemă de sănătate a ovinelor, iar efortul financiar nu ar foarte mare pentru a face o asemenea testare", a menţionat Adrian Oros.

Potrivit sursei citate, costurile pentru această testare vor fi suportate de cei care vor să vândă berbeci cu certificat de origine. Decizia anunţată a fost luată, după ce miercuri "am avut o discuţie aprinsă, de vreo patru ore, cu crescătorii de ovine din toate zonele", a susţinut ministrul Agriculturii.

Pagina 1 din 13