legume - Agricultura României

Afişez elemetele după tag: legume

Joi, 21 Mai 2020 10:53

Pregătirea serelor pentru legume

 Pregătirea serelor pentru legume presupune o serie de lucrări. Acestea se referă atât la sol, cât şi la construcţii. Toate lucrările trebuie realizate cu precizie, cu scopul de a crea condiţiile necesare pentru creşterea şi fructificarea plantelor.

Spre deosebire de alte sisteme de cultură a legumelor, în sere, după încheierea recoltării, plantele se smulg din pământ, se taie sforile de susţinere, se strâng în grămezi, se încarcă în remorci căptuşite cu folie de polietilenă şi se transportă în afara serelor, la platforma de compostare a resturilor vegetale, betonată şi special amenajată la marginea sectorului de sere.

Dacă în cultură s-au semnalat focare de infecţie, plantele şi resturile vegetale din zona respectivă se scot separat, se stropesc cu diferite produse de protecţie a culturilor, se transportă separat şi se ard pentru a limita infecţia cu respectivii agenţi patogeni. De asemenea, terenul din zona respectivă se dezinfectează. Indiferent de cultura care s-a încheiat, resturile vegetale se strâng în întregime lăsând terenul curat, pentru a uşura lucrările de pregătire a acestuia.

 Fertilizarea și mărunţirea solului

Fertilizarea de bază se execută cu cantităţi mari de îngrăşăminte, ţinând seama de caracterul intensiv al producţiei legumelor în acest sistem. Astfel, se administrează circa 80 - 100 t/ha gunoi de grajd, de regulă la pregătirea terenului pentru ciclul I de cultură şi 600 - 700 kg/ha superfosfat şi 400 - 500 kg/ha sulfat de potasiu indispensabil pentru primele faze ale culturilor. Dozele sunt orientative, necesarul de îngrăşăminte stabilindu-se pe baza cartării agrochimice, obligatorie pentru sere.

Mărunţirea solului se execută cu freza pentru păşuni FPP-1,3 în agregat cu tractorul U-445 la adâncimea de 15 cm prin 3 treceri pe travee (câte una pe lângă rândul de stâlpi şi una pe centrul traveei, suprapunându-se peste cele două, astfel efectuându-se o mărunţire foarte bună a terenului pe întreaga lăţime a traveei).

 Dezinfecţia solului

Această etapă  se face pe cale termică (acolo unde resursele financiare permit), cu abur, şi pe cale chimică folosind diferite produse de dezinfecţie, înaintea ciclului I. Dezinfecţia termică se execută cu abur supraîncălzit la 135 - 140°C cuo  instalaţie specială pentru dezinfecţie termică. Instalaţia este prevăzută cu conducte de distribuire a aburului, furtunuri de cânepă şi prelate de PVC care se aşează pe travee, fixate pe margine şi la capete cu săculeţi umpluţi cu nisip. Aburul ajunge sub prelate, acestea încep să se ridice în circa o jumătate de oră de la pornirea instalaţiei. Timpul de dezinfecţie este de 5 - 6 ore, dacă temperatura agentului termic este de 135 - 140°C şi 13 - 14 ore dacă este de 110°C. După întreruperea alimentării cu abur, prelatele se mai lasă pe travee 3 - 4 ore, pentru scăderea lentă a temperaturii solului. Timpul de pauză este de 7 - 10 zile până la înfiinţarea culturilor, iar în vederea prevenirii reinfectării, la intrare în seră, se instalează dezinfectoare şi se dezinfecteză uneltele de lucru.

Producerea răsadurilor

Se execută în exclusivitate în sere, atât pentru ciclul I, cât şi pentru ciclul II. Răsadurile se produc repicate în ghivece sau palete alveolare după tehnologia generală de producere a răsadurilor, pentru ciclul I şi prin semănat direct în ghivece pentru ciclul II. Acolo unde se produce cantitate mare de răsaduri, întreg fluxul tehnologic este automatizat şi se desfăşoară prin semănat direct în palete alveolare. De reţinut este faptul că, răsadurile nu trebuie călite, deoarece plantarea are loc tot în seră. Vârsta răsadului depinde de specie, dar şi de ciclul de cultură. Astfel, răsadurile pentru ciclul I de cultură se produc într-o perioadă lungă de timp (70 - 80 de zile la tomate, 80 - 100 zile la ardei, vinete, 40 - 45 zile la castraveţi), datorită condiţiilor de mediu precare din perioada de producere (noiembrie - ianuarie), în timp ce pentru ciclul II de cultură, vârsta răsadului este mult mai mică (30 - 35 zile la castraveţi, tomate), deoarece condiţiile de temperatură şi lumină din perioada de vară sunt favorabile acestor specii. Se recomandă soiuri şi hibrizi valoroşi, rezistenţi genetic la boli şi cu un grad ridicat de adaptabilitate la condiţiile de mediu din aceste spaţii de cultură.

 Înfiinţarea culturilor legumicole

 În ultimii ani, datorită crizei energetice tot mai accentuate s-a produs un decalaj între cele două cicluri de producţie, apărând un ciclu intermediar pe durata noiembrie - ianuarie, când se cultivă specii mai puţin pretenţioase la căldură (salată, spanac, ceapă verde, ridichi de lună, mărar, pătrunjel de frunze etc.) şi cu perioadă scurtă de vegetaţie. Cele două cicluri principale sunt: ciclul I care începe de la 10 - 15 ianuarie, uneori la început de februarie şi durează până la sfârşitul lunii iunie - începutul lunii iulie şi ciclul II de la 15 - 20 iulie până la 15 - 20 noiembrie.

Tehnica de plantare constă în distribuirea răsadului de-a lungul rândului pe marcarea făcută anterior, la distanţa corespunzătoare între plante pe rând, executarea unei gropiţe cu lingura de plantat, scoaterea plantelor din ghivece, fixarea răsadurilor cu pământ la aceeaşi adâncime la ardei şi vinete, cu 2 - 3 cm mai adânc la tomate, mai la suprafaţă cu 1 - 2 cm la salată, pentru a nu acoperi mugurele din vârful de creştere. Se udă în vederea asigurării prinderii prin picurare.

Afânarea solului în sere are scopul de a asigura o bună aerisire a stratului de sol la nivelul rădăcinilor, ştiind că tasarea solului este foarte accentuată, datorită circulaţiei intense a muncitorilor pe travee pentru executarea lucrărilor de îngrijire. Se execută cu furca cu dinţi laţi (nu se foloseşte sapa) sau cu unelte de grădinărit, prima afânare fiind imediat după completarea golurilor şi prinderea răsadurilor. Următoarele afânări se execută când este nevoie, în funcţie de gradul de tasare a solului. Când irigarea se face prin picurare şi solul se mulceşte, solul nu se tasează şi ca urmare afânarea acestuia nu se mai execută.

Va urma….

Material realizat cu ajutorul prof. univ. dr. Gheorghița Hoza

RUXANDRA HĂBEANU

Publicat în Agricultura

Fructe, legume, carne... în timp ce străbate culoarele supermarketului din cartierul său din Frankfurt, Nathalie, o funcționară de 54 de ani, îşi dă semna că nota de plată pentru cumpărăturile sale a crescut în câteva săptămâni, transmite AFP.

De la debutul pandemiei de coronavirus, "în special ardeii au devenit foarte scumpi", spune Nathalie.

Plângeri similare se aud în întreaga Europă, în condiţiile în care consumatorii se confruntă cu o majorare a preţurilor produselor proaspete la raft. Motivul: măsurile de restricţie impuse împotriva pandemiei peste tot pe continent, care complică producţia, încetinesc aprovizionarea şi fac să crească cererea.

În Germania, preţul produselor proaspete a crescut cu aproape 10% în aprilie comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, susţine firma de consultanţă în agricultură AMI. S-au scumpit în special legumele, cu aproape 30%, ca urmare a creşterii explozive a preţurilor la broccoli şi conopidă, produse care vin din Spania şi Franţa.

Și în Franţa anumite fructe şi legume au devenit mai scumpe de la începutul măsurilor de izolare, asociaţia consumatorilor UFC Que Choisir raportând o creştere medie de 9% a preţului fructelor şi legumelor.

În Polonia, unde fermierii trebuie să facă faţă şi unei secete severe, preţul merelor s-a dublat în decurs de un an. "În fiecare zi, preţurile cresc", spune Grazyna, o pensionară din Varşovia.

Această creştere se explică în principal prin închiderea frontierelor, care împiedică venirea muncitorilor sezonieri într-un număr suficient pentru recoltă în ţările producătoare, şi de asemenea cresc dificultăţile de aprovizionare internaţională.

"A devenit mult mai dificil să transporţi un produs dintr-o ţară în alta", constată Kristjan Bragason, secretar general al sindicatului european al agricultorilor Effat.

Însă preţurile sunt trase în sus şi de o creştere a cererii globale pentru produse proaspete, în contextul în care închiderea restaurantelor, a cafenelelor şi a cantinelor i-a obligat pe europeni să îşi gătească singuri.

În Italia, preţurile la portocale şi lămâi au crescut deoarece consumatorii caută fructe bogate în vitamina C pentru a-şi întări sistemul imunitar, informează cotidianul italian 'Il Messagero'. Din acelaşi motiv, în Grecia au crescut preţurile la lămâi şi kiwi.

Însă în unele ţări, producătorii şi distribuitorii sunt cei care au preluat asupra lor creşterile de costuri, pentru a evita ca acestea să se repercuteze asupra preţurilor de vânzare şi consumatorilor. Acesta este cazul în Spania, denumită "grădina de legume a Europei", unde potrivit Ministerului Agriculturii, costurile mai mari de-a lungul lanţului de producţie nu au avut un impact semnificativ asupra preţului pentru consumatori

"La început, preţurile au crescut puţin dar acum au revenit practic la nivelul la care erau înainte", susţine Jesus Hernandez, care are un stand de fructe şi legume în celebra piaţă Cebada din Madrid.

Aceaşi situaţie în Marea Britanie, unde pentru moment nu există "creşteri semnificative de preţuri" la produsele proaspete, potrivit British Retail Consortium.

În alte state europene, autorităţile şi organizaţiile profesionale şi-au îndemnat cetăţenii la patriotism culinar pentru a-i ajuta pe fermieri să facă faţă creşterii costurilor. În Polonia, ministrul Agriculturii, Jan Krzysztof Ardanowski, i-a încurajat pe concetăţenii săi să consume produse locale pentru a-i susţine pe producătorii polonezi. În Franţa, "fructele şi legumele sunt mai scumpe pentru că sunt fructe şi legume franceze", a subliniat Christiane Lambert, preşedintele celui mai puternic sindicat agricol din Franţa, FNSEA.

Însă unii consumatorii au decis să ia măsuri pentru se proteja de fluctuaţiile de preţuri şi au început să îşi cultive propriile lor legume. Acesta este cazul Marianei Arandjelovic, o locuitoare din Frankfurt, care în ultimele săptămâni şi-a extins mărimea grădinii sale de legume pentru a planta cartofi, salată, ardei şi roşii. În prezent această fostă educatoare aflată acum la pensie este mai preocupată mai mult de vreme decât de preţurile la supermarketuri. Sursa: Agerpres

Publicat în Actualitate

Comisia Europeană a publicat, marţi, bugetul alocat schemei UE pentru şcoli, în anul şcolar 2020/2021, respectiv 145 milioane de euro pentru distribuţia de fructe şi legume precum şi 105 milioane de euro pentru distribuţia de lapte către elevi, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Din suma totală, România beneficiază de 18,5 milioane de euro, dintre care 7,8 milioane de euro pentru distribuţia de fructe şi legume la care se adaugă 10,7 milioane de euro pentru distribuţia de lapte în şcolile participante la program. Comparativ, în anul 2019/2020, Comisia Europeană (CE) a alocat României suma de 17,68 milioane de euro pentru programul lapte, fructe şi legume în şcoli, dintre care 10,815 milioane de euro pentru programul de distribuire a laptelui în şcoli şi suma de 6,866 milioane de euro pentru programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli.

Comisia Europeană subliniază că în anul şcolar 2018/2019 schema UE a garantat faptul că peste 20 de milioane de copii din întreaga Uniune Europeană au primit lapte, fructe şi legume în timpul şcolii, la aceasta adăugându-se măsuri educaţionale referitoare la agricultură şi la o dietă echilibrată.

"În contextul actual, este cu atât mai important ca toţi copii din întreaga Europă să ştie şi să înţeleagă de unde vine hrana noastră. Graţie schemei UE pentru şcoli, copiii pot învăţa despre nutriţie şi agricultură, în paralel cu adoptarea unor obiceiuri de alimentaţie sănătoasă. Am luat măsuri pentru a ne asigura că schema ia în considerare faptul că şcolile au trebuit să fie închise pe întreg teritoriul european din cauza pandemiei de coronavirus. Dar este important să continuăm să privim înainte, să pregătim viitorul şi să transmitem un semnal important că viaţa va continua, odată ce am întors, în mod colectiv, această pagină", a declarat comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

În fiecare an şcolar, acestui program i se alocă o sumă totală de 250 de milioane euro. Cu toate acestea, implementarea schemei în anul şcolar curent 2019/2020 este afectată de închiderea şcolilor pe întreg teritoriul UE, ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Comisia Europeană a oferit clarificări potrivit cărora criza curentă poate fi considerată un caz de "forţă majoră". Acest lucru permite statelor membre care recunosc un astfel de caz să ramburseze furnizorii pentru produsele perisabile (fructe, legume, lapte) ce erau prevăzute pentru distribuirea în şcolile participante la schemă. Produsele în cauză pot fi, de asemenea, donate spitalelor, organizaţiilor caritabile şi băncilor de alimente sau altor organizaţii similare, pentru a ajunge la persoanele nevoiaşe. Sursa: Agerpres

Publicat în Subventii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, de astăzi, 30 martie 2020, pune la dispoziția micilor producători un portal pentru a completa cantitățile de legume disponibile în vederea facilitării unui dialog cu marile lanțuri de retail. Măsura are scopul de a identifica cele mai bune modalități de preluare a mărfii direct de la producători.

Astfel, pentru că este crucial ca în această perioadă fermierii să își desfășoare în continuare activitatea pentru a asigura securitatea alimentară a României, recomandăm micilor producători să încarce în platforma www.rndr.ro/legume cantitățile de legume de care dispun.

„Este foarte important să se înțeleagă că această platformă se dorește să vină în sprijinul producătorilor agricoli din sectorul vegetal, care în această perioadă trebuie să își continue munca în ferme, în solarii sau în câmp. De aceea a fost creată, pentru ca noi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să îi sprijinim în dialogul cu marile lanțuri de retail, pentru a găsi soluții ca aceste produse să ajungă pe masa consumatorilor”, a afirmat ministrul Adrian Oros.

Pentru a putea completa informațiile în portal, producătorii agricoli trebuie să se autentifice, prin crearea unui cont de utilizator. După completarea datelor, va fi transmis un e-mail de confirmare la adresa electronică indicată de producător. După crearea contului de utilizator se poate trece la completarea anunțului.

Sursa: madr.ro

Publicat în Comunicate MADR

Fructele şi legumele proaspete vor deveni din ce în ce mai rare în Europa, avertizează furnizorii, deoarece pandemia de coronavirus afectează mişcările globale ale produselor şi oamenilor de care ar fi nevoie pentru a strânge culturile, transmite Reuters.

Guvernele caută modalităţi prin care să contracareze orice deficit de aprovizionare, inclusiv prin introducerea unor "culoare verzi", pentru a permite produselor proaspete să treacă uşor prin graniţele UE, iar în paralel intenţionează să recruteze o "armată din umbră" de culegători şi să relaxeze regulile de călătorie pentru muncitorii emigranţi.

Chiar dacă supermarketurile din Europa susţin că obţin în continuare majoritatea produselor de care au nevoie, au început să apară presiuni la sursa de unde se aprovizionează, inclusiv în Africa, un furnizor cheie de produse proaspete pentru Europa. De exemplu, în Kenya, un furnizor important de fasole şi mazăre, jumătate din lucrătorii din sectorul agricol au fost trimişi acasă din cauza incapacităţii industriei de a transporta comenzile primite, chiar dacă cererea venită din partea retailerilor europeni este în creştere. Livrările din Africa de Sud, un alt furnizor important, sunt din ce în ce mai dificile având în vedere că această ţară urmează să intre în carantină pentru 21 de zile.

"Din ce în ce mai multe zboruri sunt anulate aşa că mă aştept al întreruperi importante", a declarat Hans Muylaert-Gelein, director operaţional la Fruits Unlimited, o companie din Africa de Sud care exportă fructe şi legume în Marea Britanie.

În plus, avioanele care continuă să zboare percep preţuri mai mari. Operatorii au triplat preţurile, până la trei dolari pentru un kilogram de produs transportat cu avionul, subliniază Hosea Machuki, preşedintele Asociaţiei producătorilor şi exportatorilor de produse proaspete din Kenya.

Potrivit Agerpres, la rândul lor, lanţurile de aprovizionare din Occident se confruntă cu probleme, variind de la lipsa de şoferi de camioane şi până la restricţii impuse navigatorilor, care afectează livrările de bunuri susţin transportatorii de marfă. Chiar şi produsele care rezistă mai mult, precum citricele, care în mod normal sunt transportate pe mare, ar putea fi afectate din cauza lipsei de containere ca urmare a închiderii Chinei, avertizează Hans Muylaert-Gelein.

"Portocalele şi lămâile sunt la mare căutare. De asemenea rădăcinoasele, morcovii, varza, oamenii au început să facă stocuri de orice are proprietăţi medicinale", susţine Hans Muylaert-Gelein.

Problemele sunt agravate de lipsa de muncitori emigranţi care riscă să afecteze producţia în mai multe state europene mari producătoare de produse proaspete, inclusiv în Spania, cel mai mare exportator de fructe şi legume din UE. Aproximativ 16.000 de lucrători marocani sezonieri, majoritatea femei, erau aşteptaţi să ajungă în regiunea Huelva din Spania pentru a culege căpşuni potrivit unui acord convenit de cele două ţări. Însă până la data de 12 martie doar jumătate au ajuns la destinaţie, deoarece Marocul a închis graniţele, susţine Abdelmounaim Madani, preşedintele Agenţiei de promovare a locurilor de muncă din Maroc.

La rândul său, Philippe Binard, delegat general la Freshfel Europe, care reprezintă industria de produse proaspete din Europa, susţine că principal problemă este lipsa de muncitori sezonieri, în special pentru culturi intensive precum căpşunele şi sparanghelul. O provocare o constituie transportul muncitorilor de la locul de cazare până la fermă, păstrând însă distanţa socială. "Înainte erau transportaţi câte opt-nouă cu o dubiţă şi la sfârşitul zilei erau aduşi înapoi. Acum aceste transporturi colective nu mai sunt posibile", spune Philippe Binard. Potrivit acestuia lanţurile de supermarketuri ar putea să se orienteze spre produse care sunt mai uşor de mecanizat.

În Germania, unde sectorul agroalimentar se bazează în fiecare an pe 286.000 de muncitori sezonieri, ministrul Agriculturii a cerut companiei aeriene Lufthansa să analizeze dacă ar putea transporta cu avionul muncitorii sezonieri, dacă aceştia dovedesc că nu sunt infectaţi. Alte idei analizate sunt relaxarea temporară a intervalului de timp pentru muncitorii sezonieri dincolo de limita actuală de 70 de zile.

În Franţa, ministrul Agriculturii, Didier Guillaume a făcut un apel către "armată din umbră" a celor care nu au un loc de muncă şi care ar putea să lucreze pe câmp.

Problema este că restricţiile introduse pentru a opri răspândirea coronavirusului afectează şi mişcarea produselor în interiorul UE, timpul de aşteptare fiind de până la 18 ore la unele puncte de trecere a frontierei.

Comisia Europeană a cerut celor 27 de state membre să adopte măsuri pentru a asigura traficul fără probleme a mărfurilor de-a lungul unor aşa numite "culoare verzi". Însă preşedintele comisiei de agricultură din Parlamentul European, Norbert Lins, a apreciat că aceste "culoare verzi" trebuie să fie valabile şi pentru produse esenţiale pentru fermieri precum seminţe, nutreţ, îngrăşăminte şi produse pentru protecţia plantelor.

În aceste condiţii, retailerii europeni urmăresc cu atenţie situaţia. Un purtător de cuvânt de la lanţul de supermarketuri Aldi Nord a spus că în Germania nu sunt probleme cu aprovizionarea cu fructe şi legume. "Chiar şi aşa urmărim evoluţiile actuale şi facem în fiecare zi o nouă evaluare", a spus purtătorul de cuvânt.

Publicat în Actualitate