Warning: Creating default object from empty value in /home2/agrobu/agriculturaromaniei.ro/components/com_k2/views/itemlist/view.html.php on line 743

Afişez elemetele după tag: MADR

Chiar dacă Politica Agricolă Comună (PAC) 2021-2027 este un subiect discutat, sunt încă aspecte de clarificat. Care sunt obiectivele PAC, ce vizează, cui se adresează, ce trebuie să facem, cum atragem fonduri, ce proiecte am putea face, care sunt criteriile de eligibilitate și cum ne ajută concret propunerile Comisiei Europene sunt doar câteva dintre lucrurile ce par să aibă nevoie de lămuriri.

Dar pentru început, poate că ar trebui să amintim care este bugetul PAC 2021-2027. Ei bine, propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual (CFM) aferent perioadei 2021-2027 include 365 de miliarde de euro pentru PAC. Vorbim de prețuri curente. Acest cuantum corespunde unei proporții medii de 28,5% din bugetul general al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

Ce înseamnă pentru România acest buget

Suma propusă pentru țara noastră nu este una mică, nici foarte mare ce-i drept, dar ar ajuta dacă ne-am concentra să atragem acești bani. Astfel, suma pentru România este de 20,5 miliarde de euro, in care 13,3 miliarde de euro este destinată plăților directe, 363 de miliarde de euro sunt alocate pentru măsurile de sprijinire a pieței (FEGA), iar 6,7 miliarde de euro sunt alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR). Iată, așadar, banii pe care i-ar putea avea agricultura României și lumea satului românesc.

Care este rata de cofinanțare

Propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual (CFM) aferent perioadei 2021-2027 include și o rată de cofinanțare mai mare a statelor membre UE, de la aproximativ 85% FEADR, cât este în prezent, la o variație cuprinsă între 65 și 80%, ceea ce duce la 9,3 miliarde de euro buget total Pilon II.

Propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este ca pentru Pilonul II să se mențină alocarea din FEADR cel puțin la nivelul actualei perioade.

Care sunt alocările obligatorii pentru FEADR

Referitor la alocările minime și maxime prevăzute pentru FEADR se propun următoarele procente:

  • Cel puțin 5% din total FEADR – LEADER;
  • Cel puțin 30% intervenții adresate obiectivelor specifice de mediu și climă;
  • Maximum 4% din total FEADR – finanțarea acțiunilor de asistență tehnică necesare pentru managementul eficient și implementarea Planului Strategic PAC.

Ce așteptăm cu toții prin PAC post 2020

Cu obiective ambițioase, planuri strategice minuțios elaborate și cu specialiști pe domeniile vizate, și rezultatele sunt pe măsură. Dar ce se așteaptă în mod concret?

  • Creșterea productivității și competitivității sectorului agroalimentar;
  • Creșterea gradului de rezistență a exploatațiilor agricole la factorii climatici și asigurarea securității alimentare;
  • Sporirea valorii adăugate a produselor agricole;
  • Diminuarea dependenței fermierilor de veniturile obținute din producția agricolă prin realizarea unor producții integrate în fermele agricole în vederea reducerii variabilității veniturilor agricole;
  • Creșterea veniturilor agricultorilor și populației din mediul rural;
  • Atragerea tinerilor în agricultură;
  • Sporirea gradului de asociere;
  • Creșterea rolului cercetării în obținerea producției agricole în contextul schimbărilor climatice și utilizarea eficientă a resurselor din agricultură;
  • Creșterea calității vieții în mediul rural.

Cum se poziționează România

Potrivit datelor MADR, „România consideră că valoarea adăugată a PAC ar putea să fie asigurată prin aplicarea unor măsuri care să aibă efect continuu și pozitiv respectiv o continuare și o consolidare a politicilor aplicate până în prezent și care să răspundă unor obiective aplicabile în mod unitar tuturor statelor membre”. De asemenea, mai comunică ministerul agriculturii, „România consideră că obiectivele ar trebui să se axeze în direcția dezvoltării unei agriculturi inteligente și reziliente care să aibă în vedere păstrarea unui nivel de sprijin atractiv și să se plieze pe nevoile financiare ale fermierilor”. Pe de altă parte, în noul context climatic și economic, se impune aplicarea unor instrumente adecvate de gestionare a riscurilor pentru a îmbunătăți rezistența fermierilor la crize provocate de volatilitatea prețurilor, fenomenele meteorologice nefavorabile, boli ale animalelor și alte cauze.

Care sunt propunerile pentru direcții de acțiune

În exercițiul financiar FEADR post 2020 sunt propuse anumite direcții de acțiune, respectiv:

  • 35% sprijin pentru mediu și climă;
  • 38% investiții în exploatații agricole, pomicole, în unități de procesare, servicii de bază în mediul rural, investiții non agricole;
  • 8% instalarea tinerilor agricultori și înființarea de noi întreprinderi rurale;
  • 6% cooperare și inovare;
  • 9% sprijin pentru bunăstarea animalelor și instrumente de gestionare a riscurilor;
  • 4% schimbul de cunoștințe, informare și asistență tehnică.

Ce conține pachetul de reformă PAC

Pentru ca toate aceste obiective să fie îndeplinite iar rezultatele să fie pe măsura așteptărilor, există și un pachet de reformă PAC post 2020 ce conține trei propuneri legislative.

  • Un regulament privind planurile strategice în domeniul PAC (în care sunt abordate plățile directe, intervențiile sectoriale și dezvoltarea rurală);
  • Un regulament privind organizarea comună unică a piețelor (OCP unică);
  • Un regulament orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC.

 

Publicat în Actualitate

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu, a coordonat, recent, dezbaterile privind elaborarea fișelor de intervenție pentru instalarea tinerilor fermieri, înființarea grupurilor de producători și investițiile în domeniul agricol din Planul Național Strategic, se arată într-un comunicat transmis de MADR. 

Cu o participare de aproximativ 100 de persoane – reprezentanți ai asociațiilor și federațiilor de agricultori, împreună cu toți cei implicați în implementarea viitoarei PAC, din cadrul MADR și din instituțiile din subordine cu atribuții în domeniu, dezbaterea a dat ocazia clarificării unor aspecte așteptate de către fermieri.

Instalarea tinerilor fermieri este o măsură care a suscitat foarte mult interes și consider că ar fi putut avea rezultate mai bune, din punct de vedere al menținerii acestora în activitate și al continuării dezvoltării fermelor. De aceea, ne dorim să corectăm ce nu a funcționat și să oferim un sprijin deplin pentru noua generație de tineri fermieri, care se vor instala în satele românești, în acele domenii și sectoare cu potențial ridicat în activitatea agricolă din țara noastră. Ne-am propus ca această nouă generație de fermieri să treacă de la instalare către dezvoltarea fermei în exercițiul financiar următor - 2027-2034 -, să capete suficientă forță pentru a avea viabilitatea și rezistența necesare pe piață, într-un mediu concurențial cu tot mai multe provocări”, a subliniat ministrul Adrian Chesnoiu.

Referitor la instalarea tinerilor fermieri, principalele modificări au în vedere o simplificare a condițiilor de acordare a sprijinului, alocări distincte pentru zona montană și pentru agricultura ecologică și stabilirea sectoarelor prioritare: zootehnic, legume-fructe și cartofi, în cadrul principiilor de selecție.

Consultarea online a oferit reprezentanților tinerilor fermieri posibilitatea de a fi pro-activi și de a contribui la elaborarea unui PNS care să reflecte nevoile mediului rural din România și care să favorizeze direcționarea fondurilor către nevoile reale ale tinerilor fermieri și ale asociațiilor și grupurilor de producători.

Discuțiile care au au vizat măsurile de investiții și alte intervenții în domeniul agricol au fost axate pe  creșterea eficienței energetice prin producerea de energie din surse regenerabile, la nivelul fermei, consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri, investițiile în exploatațiile legumicole, zootehnice și pomicole, precum și condiționarea și depozitarea cartofului.

Am decis simplificarea condițiilor de accesare a fondurilor disponibile prin Planul Național Strategic 2023-2027, pentru a facilita accesul fermierilor la finanțare. Ne dorim să dezvoltăm afaceri durabile în agricultură și de aceea vor fi prioritizate proiectele care vor demonstra caracterul sustenabil al investițiilor. Construim împreună reguli clare, dar cât mai simple, pentru a sprijini cu adevărat dezvoltarea agriculturii românești”, a mai subliniat ministrul. 

La consultări au mai participat: Sorin MOISE - secretar de stat, Daniela REBEGA - director general al AMPNDR, Cristiana CONSTANTINESCU - director în cadrul AFIR, Andreea AGRIGOROAEEI – director AMPNDR, precum și reprezentanți ai APIA, AFIR, ANZM.

Publicat în Actualitate

Clubul Fermierilor Români își adaptează mecanismele de funcționare și conducere la nivel național, pentru a asigura democratizarea conducerii asociației și pentru mai buna reprezentare a intereselor regiunilor în agenda de lucru a Clubului. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2022, Laszlo BECSEK preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de 6 luni, transmite CFRO într-un comunicat de presă. 

Sunt onorat să preiau mandatul Președinției rotative a Clubului Fermierilor Români. Voi urmări cu prioritate consultările pentru elaborarea PNS și a Strategiei naționale de gestiune integrată a apei pentru agricultură, implementarea Proiectului Concorde, derularea programelor de pregătire organizate de Club, proiectele specifice regiunii Centru, precum și activarea Comitetelor executive regionale ale asociației”, declară domnul Laszlo Becsek, care este membru fondator al Clubului Fermierilor Români și membru în Consiliul Director.

Pentru următoarele 6 luni, obiectivele prioritare ale noului președinte sunt:

  • Contribuție activă în cadrul consultărilor în grupurile de lucru cu MADR, în vederea elaborării PNS;
  • Contribuții la elaborarea Strategiei naționale de gestiune integrată a apei și solului în agricultură. Promovarea cooperării multi-parteneriale (Guvern – organizații fermieri) pentru elaborarea, aprobarea și implementarea unui Plan național multi-anual de dezvoltare a sistemului de irigații și desecare-drenaj;
  • Implementarea proiectului CONCORDE – promovarea și asigurarea respectării bunelor practici în comerțul cu cereale;
  • Implementarea programului Clubului privind Consultanța pentru utilaje agricole: armonizarea relațiilor între fermieri și comercianții de tehnică agricolă și service piese schimb (informare, consultanță, formare continuă, contractare, mediere);
  • Sprijinirea implementării eficiente a proiectelor finanțate din PNRR pentru educație și mediu care au impact în domeniul agriculturii. Promovarea unor proiecte de dezvoltare a agriculturii (irigații, desecare, combaterea eroziunii solului, creșterea capacității de stocare în vederea valorificării eficiente a produselor agricole) în procesul de actualizare și optimizare a programului-cadru de finanțare PNRR;
  • Derularea programelor de pregătire organizate de asociație, care anul acesta își propun să înroleze 120 de tineri fermieri în programul ”Tineri Lideri pentru Agricultură” și 40 de fermieri în programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0”;
  • Desfășurarea Conferințelor Regionale ale Clubului pentru asigurarea informării, consultării și identificării problemelor reale ale fermierilor din toate regiunile agricole;
  • Activarea și creșterea rolului Comitetelor Executive Regionale ale Clubului, pentru implicarea activă a fermierilor în activitățile asociației și informarea acestora despre subiectele de interes major privind dezvoltarea afacerilor agricole;
  • Consultări la Bruxelles și participare la negocierile privind normele de aplicare ale Pactului Ecologic European și ale strategiilor subsecvente pentru agricultură: promovarea intereselor fermierilor români în cadrul întâlnirilor cu COM AGRI, DG AGRI, ELO, Copa-Cogeca, Farm Europe.

Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine Președintele. Astfel, alături de prioritățile Clubului la nivel național, președintele va urmări totodată și următoarele obiective specifice:

  • Promovarea adoptării și operaționalizarea finanțării unui Plan Național Strategic de dezvoltare a sectorului cartofului în România.
  • Susținerea elaborării unui studiu privind identificarea modelelor de ferme performante în România, indiferent de dimensiunea acestora, și elaborarea scenariilor de dezvoltare durabilă a acestora, în perspectiva redresării balanței comerciale a produselor agroalimentare.
  • Susținerea elaborării și punerea în aplicare a unei strategii naționale multi-parteneriale de promovare a produselor românești agroalimentare (creșterea numărului de produse certificate la nivel național prin intermediul schemelor de calitate ale MADR; promovarea cu prioritate la raft a produselor românești; dezvoltarea de puncte gastronomice locale; echilibrarea deficitului balanței comerciale pe produse agroalimentare; calitate și trasabilitate pentru produsele românești).
  • Promovarea ca model de bună practică la nivel european a programului Clubului privind pregătirea tinerilor lideri pentru agricultură.
  • Asigurarea condițiilor pentru implementarea proiectului din PNRR privind dezvoltarea învățământului liceal dual agricol. Promovarea proiectului “O Roboseră în fiecare școală” din România.

Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de 6 luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un grup decizional de tip Troică, format din Președintele în exercițiu, fostul și viitorul Președinte (desemnați de regiune). Dan Hurduc a fost primul Președinte desemnat la conducerea rotativă a Clubului, mandatul acestuia desfășurându-se în perioada 1 iulie 2021 – 31 decembrie 2021.

***

Profil Laszlo BECSEK

Președinte, ianuarie – iunie 2022

Clubul Fermierilor Români

Laszlo Becsek este membru fondator al Clubului Fermierilor Români și un fermier cu un model de afacere de succes, care îi poate inspira și pe alți fermieri.

Absolvent al facultății de agricultură din Cluj-Napoca și Doctor în agronomie, domnul Becsek este administrator și asociat unic al firmei BIOFARM S.R.L. cu sediul de activitate în Târgu Secuiesc.

Ferma domnului Becsek a fost înființată în anul 1995, iar în prezent desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de 1.000 de hectare de teren arabil, având în asolament cartofi pentru consum, cartofi pentru sămânță, grâu, rapiță, porumb și ceapă.

Cu o echipă de aproape 100 de oameni și tehnologia potrivită, a ajuns la performanța de a avea o productivitate sporită la cereale de 7.000kg/ha, la rapiță 3.500 kg/ha, la cartof 42.000 kg/ha, iar la ceapă de 48.000 kg/ha. Producția de cartofi și cea de ceapă sunt livrate în întregime în supermarketuri, îndeplinind toate cerințele de calitate solicitate de acestea.

De-a lungul timpului, societatea a realizat investiții semnificative în spații de depozitare, ambalare (cea mai mare de acest fel din țară), dar și în flota proprie de mașini frigorifice. Investițiile au fost realizate prin programul SAPARD, dar și prin credite și fonduri proprii.

***

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Activitatea asociației este organizată pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director și puse în practică de unitatea executivă a Clubului. Proiectele vizează domeniile legislativ, fiscal, tehnologie și resurse umane și își propun să identifice soluții care să răspundă în mod real, concret, problemelor cu care se confruntă fermierii.

Clubul Fermerilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro

Publicat în Actualitate

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a prezentat câteva dintre programele de sprijin ce vor fi derulate în acest an și a explicat modificările ce au fost aduse proiectelor de acte normative elaborate la nivelul MADR, care s-au aflat în consultare publică în ultimele 10 zile, pentru programul ce vizează susținerea producției de legume în spații protejate și pentru programul de susținere a usturoiului.

În urma procesului de dezbatere publică a proiectului de act normativ ce vizează susținerea producției de legume în spații protejate, ministrul Agriculturii a prezentat noua formă a actului consolidat ce va merge spre avizare și apoi spre aprobare, în ședința de Guvern. Au fost primite propuneri de la fermieri din diferite bazine legumicole importante din țară și în urma analizei acestora au fost elaborate noile propuneri ale actului normativ. 

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa valoarea sprijinului maxim de 4000 euro/ beneficiar (3000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate după cum urmează:

  • Pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie
  • Pentru ciclul II – între 15 octombrie – 9 decembrie

În privința producțiilor minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

Referitor la susținerea legumelor deficitare, beneficiarii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru:

  • Castraveți 4.000 kg, față de 5.600 kg
  • Ardei gras/ lung 2.000 kg 
  • Fasole păstăi 1.500 kg 
  • Spanac 1.000 kg 
  • Salată 15.000 plante, față de 1.440 kg
  • Ceapă verde 100.000 bulbi, față de 1.000 kg

Ținând cont de factorii de risc prezenți în agricultură și de tot ceea ce se întâmplă la nivel european și chiar global, legumicultorii au nevoie de un sprijin concret pe care l-am prevăzut în actul normativ. Am pornit toate programele MADR de la analiza indicatorilor de rezultat, de la modul în care noi ne situăm în balanța comercială, plecând de la producție și asigurarea consumului din resurse proprii naționale raportat la ceea ce înseamnă importuri. Încurajez cetățenii români să consume produse românești și fermierii să producă mai mult pentru piața internă, astfel încât lanțul scurt dintre fermieri, producători și consumatori să fie unul cât mai eficient ”, a afirmat ministrul Adrian Chesnoiu.   

În tot procesul de implementare al programului, un rol important îl are Autoritatea Națională Fitosanitară, care prelevează probe de legume, în vederea monitorizării reziduurilor de pesticide, astfel încât pe masa consumatorilor să ajungă doar produse sigure pentru consum.

Bugetul total al programului producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

În ceea ce privește  programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 EUR / cultură / ha / beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei. 

Referindu-se la parcursul actelor normative, ministrul a mai spus că etapa de consultare a beneficiarilor programelor este extrem de importantă, astfel încât actele normative să se plieze pe nevoile concrete ale fermierilor. În acest context, ministrul a declarat: Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile.

Publicat în Actualitate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România (MADR) a aprobat tratarea semințelor cu produse de protecție a plantelor, în campania de primăvară a anului 2022, pentru semănatul culturilor de porumb și floarea-soarelui. Astfel, potrivit documentului 349/07.01.2022, semnat de ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu și transmis de MADR organizațiilor de profil, pentru perioada 25 ianuarie 2022 - 24 mai 2022, produsele autorizate de MADR sunt: CRUISER 350 FS, NUPRID AL 600 FS și  PONCHO 600 FS. 

În adresa oficială transmisă de MADR, se mai arată că „însămânțarea se va face numai în zonele și pe suprafețele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp” iar „tratamentul seminței de porumb și floarea-soarelui va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați”. 

De asemenea, MADR mai informează fermierii că, după efectuarea semănatului, aceștia au obligația de a transmite o declarație la oficiul fitosanitar județean care va cuprinde următoarele informații: localitatea, blocul fizic/parcela pe care s-a înființat cultura cu sămânță tratată, suprafața semănată și tipul de semănătoare (echipată cu deflector), cantitatea de sămânță utilizată și cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată, informații care vor fi completate în Registrul privind evidența tratamentelor cu produse de protecție a plantelor. 

„Întreaga acțiune va fi monitorizată de către inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare care vor efectua controale, atât la locurile de tratare a seminței, respectiv la prestatorii de servicii autorizați, precum și în câmp, la semănat”, se mai arată în scrisoarea oficială transmisă de MADR organizațiilor de profil. 

Pentru a reduce riscul asociat utilizării produselor de protecție a plantelor, se vor aplica cu strictețe următoarele măsuri: 

  • sămânța tratată se va utiliza numai în zonele și pe suprafețele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticolis și Agriotes spp.; 
  • odată cu începerea comercializării semințelor tratate cu produsele CRUISER 350 FS, NUPRID AL 600 FS și PONCHO 600 FS, distribuitorii vor pune la dispoziția fermierilor și plăcuțe de avertizare pe care va fi inscripționată sintagma „sămânță tratată cu neonicotinoide”; 
  • fermierii au obligația să marcheze parcelele unde au fost înființate culturi de porumb cu semințe tratate, folosind plăcuțele de avertizare primite la achiziționarea seminței tratate cu neonicotinoide; 
  • însămânțarea se va efectua cu semănători dotate cu deflector care asigură un grad înalt de încorporare a seminței în sol și reducerea la minimum a emisiilor de praf în atmosferă, precum și respectarea bunelor practici agricole; 
  • după însămânțare, în momentul controlului, nu trebuie să se depisteze sămânță tratată neîncorporată în sol. 

„Vor fi aplicate toate măsurile ce se impun conform legislației în vigoare, de către toți prestatorii de servicii autorizați care efectuează tratamentul seminței, de către cei care depozitează și manipulează sămânța tratată și de către fermierii care seamănă semințe tratate cu produse de protecție a plantelor pentru a se asigura protecția familiilor de albine împotriva intoxicațiilor cu produse de protecție a plantelor”, se mai arată în adresa semnată de ministrul Adrian Chesnoiu. 

După perioada campaniei de primăvară, adică începând cu 24 mai 2022, se interzice crearea de stocuri de produs/sămânță tratată cu produsele de protecție a plantelor CRUISER 350 FS, NUPRID AL 600 FS și PONCHO 600 FS. 

Toate acestea au fost aduse la cunoștință, prin scrisoare oficială semnată de ministrul Adrian Chesnoiu, ref. autorizații temporare conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, către: Alianța pentru Agricultură și Cooperare - Federația Națională PRO AGRO (președinte - Ionel Arion), Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR (președinte - NIcu Vasile), Asociația Producătorilor de Porumb din România - APPR (președinte - Nicolae Sitaru), Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNSCV (președinte - Mircea Băluță). 

Publicat în Actualitate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a primit suma de  1,081 miliarde euro, în data de 5 ianuarie, sumă ce reprezintă rambursarea de la Comisia Europeană, în contul cheltuielilor efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2021, pentru acordarea plăților în avans fermierilor, aferente Campaniei 2021 din plățile directe finanțate din FEGA (Fondul European  de Garantare Agricolă), se arată într-un comunicat al MADR. 

Sumele reprezintă sprijinul acordat fermierilor de la bugetul de stat, conform prevederilor europene și se rambursează ulterior de la Comisia Europeană. Plățile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit de către Banca Centrală Europeană de 4,9475 lei pentru un euro și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 30.09.2021.

”Este un lucru îmbucurător că avem coerență și performanță în ceea ce privește absorbția fondurilor europene în materie de plăți directe, obiectiv strategic asumat prin programul de guvernare. Consider că fermierii români au nevoie de predictibilitate și stabilitate și este foarte important ca sprijinul pe care îl primesc să fie țintit pe nevoile lor și să vină la timp. Prin programele pe care le-am pregătit pentru anul 2022, ne propunem să utilizăm pe deplin banii europeni disponibili pentru agricultura românească și, totodată, fermierii să primească la timp sprijinul financiar necesar. Astfel, vom menține un nivel ridicat al producției agricole, iar consumatorii vor avea acces la produse românești, de calitate, la prețuri rezonabile”, a declarat ministrul Adrian CHESNOIU.

Potrivit MADR, în conformitate cu reglementările stabilite prin Regulamentele Comisiei Europene, plățile din cadrul schemelor de sprijin se realizează în perioada 1 decembrie – 30 iunie a anului calendaristic următor.

Publicat în Actualitate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că fermierii care au depus facturile pentru decontarea a până la 50% din contravaloarea energiei electrice consumate pentru irigații au primit banii în conturi.

În total 172 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) au depus facturi a căror valoare totală eligibilă pentru decontare se ridică la 16.598.267,61 lei. Astfel, până la data de 27 decembrie 2021, pentru 159 de beneficiari au fost efectuate plăți în valoare de 16.091.886,41 lei, iar pentru 13 beneficiari urmează să se facă plata imediat după finalizarea procedurii de verificare a datelor conturilor.

Specialiștii din cadrul MADR vor monitoriza respectarea prevederilor legale, astfel încât reducerea costurilor pentru energia electrică, pe baza facturilor depuse de Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, să se regăsească în beneficiul fermierilor.

Reamintim că, pentru anul 2021, a fost stabilită cota de până la 49,99% pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică necesar funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații pentru care se asigură apa pentru irigații în baza contractelor multianuale/sezoniere încheiate cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.

Sursa: madr.ro

Publicat în Comunicate MADR

În pragul Sărbătorii Crăciunului, ne bucurăm să venim cu vești bune pentru agricultură și pentru fermieri: în perioada 25 noiembrie – 23 decembrie 2021, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a autorizat la plată suma de 913,36 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) și din Bugetul Național.

Potrivit MADR,  742.950 fermieri sunt autorizați la plata finală în Campania anului 2021, ceea ce reprezintă un procent de 91,27% din numărul total de fermieri eligibili. Este pentru prima dată când se înregistrează un număr atât de mare de fermieri autorizați la plată, raportat la această perioadă din an (23 decembrie).

Autorizarea la plată continuă în ritm susținut și în zilele următoare, până la sfârșitul anului. 

În ceea ce privește activitatea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro(€). De la începutul perioadei de programare 2014-2020, au fost plătite peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program, se arată într-un comunicat transmis de MADR. 

Publicat în Actualitate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, informează că s-a ajuns la un acord politic, în dimineața zilei de marți 14 decembrie, pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene. Astfel, în cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022 ale oportunităților pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în Marea Mediterană și Marea Neagră, România a reușit menținerea cotelor de 75 tone la calcan și 3442,50 tone la șprot la Marea Neagră.

În acest context, Ministrul Adrian CHESNOIU a afirmat: ”Aș dori în primul rând să mulțumesc Comisiei Europene pentru sprijin și pentru recunoașterea eforturilor României de a aplica principiile pescuitului durabil.

România este de acord cu propunerea de cote la Marea Neagră, întrucât cotele de calcan la Marea Neagră permit sectorului pescăresc costier să continue activitatea în aceste vremuri dificile. Sperăm ca raportul aferent anului 2022 să confirme științific  buna situație a  stocului de calcan din zona aflată sub jurisdicția UE, așa cum s-a putut constata anterior.”

În cadrul intervenției susținute în Consiliul de miniștri, Adrian CHESNOIU a punctat importanța planurilor de management comunitare și naționale care au permis avansarea de la o abordare reactivă a managementului pescuitului, la o abordare adaptivă în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului. ”Este însă nevoie de contribuțiile pro-active ale tuturor țărilor riverane la Marea Neagră, la nivel politic și practic, pentru a nu zădărnici eforturile României și Bulgariei în conservarea resursei de calcan” a mai adăugat ministrul.

Totodată, oficialul român a subliniat ca este necesar să fie avute în vedere și condițiile de concurență echitabile, echilibrul dintre flote și resurse, atât din punct de vedere social, cât și economic. 

Publicat în Actualitate

În Ședința Guvernului din data de 10 decembrie 2021 a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora, pentru anul de cerere 2021, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 

Prin prezentul act normativ s-a aprobat plafonul de 114.156.810 euro, respectiv 564.790.817,475 lei, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2021, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, repartizat astfel:

a) 1.680.000 euro, respectiv 8.311.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte;

b) 13.125.000 euro, respectiv 64.935.937,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne;

c) 99.324.810 euro, respectiv 491.409.497,475 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;

d) 27.000 euro, respectiv 133.582,5 lei, pentru specia viermi de mătase.

Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor menționate anterior la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramul de gogoși crude de mătase eligibile.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,9475 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021.

Resursele financiare se asigură de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anii 2021 şi 2022.

Temeiul legal al prezentei Hotărâri este OUG nr.11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.  Condițiile de eligibilitate pentru accesarea schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic sunt reglementate în Ordinul MADR nr.45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) și art. 35 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2021.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 3