MMAP - Agricultura României

Afişez elemetele după tag: MMAP

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) are la dispoziţie zece milioane de lei pentru împădurirea terenurilor deşertificate, însă banii nu vor fi cheltuiţi pentru că proprietarii nu doresc să cedeze aceste terenuri sau autorităţile publice locale nu se implică în acest proces, a declarat la Mârşani, ministrul Mediului, Costel Alexe.

"Avem la MMAP 10 milioane de lei care rămân necheltuiţi, pentru că fie proprietarii nu sunt de acord ca aceste terenuri deşertificate să fie împădurite sau avem autorităţi publice locale care nu înţeleg importanţa acestui proces. Astăzi, România are de suferit din cauza acestor terenuri deşertificate şi colegii de la Administraţia Naţională de Meteorologie ne spun că în următorii 50 de ani sudul României va fi acoperit cu dune de nisip, dacă nu vom reuşi să ţinem în frâu acest proces de extindere. De aceea fac apel la toate prefecturile din sudul României, la toate administraţiile publice locale, la toţii proprietarii care au astfel de terenuri, să conlucreze, să poată accesa banii de la MMAP, pentru că nu facem un bine doar comunităţilor locale, ci rezolvăm o problemă de mediu pe care astăzi ţara noastră o are. Am transmis la începutul acestui an ca aceste terenuri să intre în acest proces de împădurire. INS spune că avem 500.000 ha de terenuri degradate, colegii spun că am avea mai multe, dar nu sunt identificate şi clasificate ca terenuri degradate", a declarat Alexe.

Acesta susţine că, dacă s-ar reuşi împădurirea acestor terenuri care azi au destinaţie agricolă, dar care nu produc nimic, România ar avea cea mai mare extindere a fondului forestier realizată după 1989.

"Important este că avem banii, iar dacă se vrea, se va putea, pentru că astăzi efectiv deşertul va înghiţi terenurile fertile din sudul României (...) Aici, în Sahara Olteniei, sunt 100.000 ha de dune de nisip care din nefericire efectiv au înghiţit la propriu terenurile fertile din sudul României. Astăzi avem o mie de hectare de dune de nisip care în fiecare an înghit alte o mie de hectare de teren fertil. Acest proces care se întâmplă în sudul României (...) se va accentua în viitorul apropiat, dacă nu vom reuşi ca acest teren să fie stabilizat, fie prin păduri, aşa cum o avem pe aceasta de la Mârşani, fie să facem perdele de protecţie", a mai spus ministrul Mediului.

Alexe a precizat că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are resursele necesare pentru ca aceste terenuri deşertificate ale României să poată fi împădurite, arătând că pădurea de la Mârşani înfiinţată în urmă cu câţiva ani are 1.364 de hectare, din care 1.200 ha au fost realizate cu bani de la MMAP, prin Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, iar 164 de hectare au fost realizate cu bani de la MMAP, prin Administraţia Fondului pentru Mediu.

"Aici, în sudul României, 60% dintre locuitori lucrează în agricultură, iar viaţa lor de joacă la ruleta schimbărilor climatice (...) Pădurea din faţă are 10-16 milioane de puieţi plantaţi din banii de la MMAP şi dacă nu am fi avut pădure, aceste dune de nisip s-ar fi extins spre Bechet şi alte zone din Oltenia. Important este să stabilizăm aceste terenuri, să oprim acest fenomen al deşertificării şi să le dăm şi o categorie de folosinţă. Dacă pe aceste terenuri acum 10-20 de ani nu se cultiva nimic, astăzi cele 1.500 de familii încep să beneficieze de pe urma acestor împăduriri, pentru că oamenii au început să-şi producă lemnul de foc şi în anii ce vor urma acest lucru va fi din ce în ce mai vizibil", a mai spus ministrul Mediului.

Acesta susţine că alte exemple de bună practică privind împădurirea terenurilor deşertificate sunt la Daneţi (Dolj) şi la Urzica (Olt).

Ministrul a vizitat perimetrul de ameliorare de peste 1.300 ha de la Mârşani, una dintre cele mai afectate zone de fenomentul deşertificării din Oltenia. AGERPRES

Publicat în Silvicultura