Ministerul Mediului - Agricultura României

Afişez elemetele după tag: Ministerul Mediului

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) are la dispoziţie zece milioane de lei pentru împădurirea terenurilor deşertificate, însă banii nu vor fi cheltuiţi pentru că proprietarii nu doresc să cedeze aceste terenuri sau autorităţile publice locale nu se implică în acest proces, a declarat la Mârşani, ministrul Mediului, Costel Alexe.

"Avem la MMAP 10 milioane de lei care rămân necheltuiţi, pentru că fie proprietarii nu sunt de acord ca aceste terenuri deşertificate să fie împădurite sau avem autorităţi publice locale care nu înţeleg importanţa acestui proces. Astăzi, România are de suferit din cauza acestor terenuri deşertificate şi colegii de la Administraţia Naţională de Meteorologie ne spun că în următorii 50 de ani sudul României va fi acoperit cu dune de nisip, dacă nu vom reuşi să ţinem în frâu acest proces de extindere. De aceea fac apel la toate prefecturile din sudul României, la toate administraţiile publice locale, la toţii proprietarii care au astfel de terenuri, să conlucreze, să poată accesa banii de la MMAP, pentru că nu facem un bine doar comunităţilor locale, ci rezolvăm o problemă de mediu pe care astăzi ţara noastră o are. Am transmis la începutul acestui an ca aceste terenuri să intre în acest proces de împădurire. INS spune că avem 500.000 ha de terenuri degradate, colegii spun că am avea mai multe, dar nu sunt identificate şi clasificate ca terenuri degradate", a declarat Alexe.

Acesta susţine că, dacă s-ar reuşi împădurirea acestor terenuri care azi au destinaţie agricolă, dar care nu produc nimic, România ar avea cea mai mare extindere a fondului forestier realizată după 1989.

"Important este că avem banii, iar dacă se vrea, se va putea, pentru că astăzi efectiv deşertul va înghiţi terenurile fertile din sudul României (...) Aici, în Sahara Olteniei, sunt 100.000 ha de dune de nisip care din nefericire efectiv au înghiţit la propriu terenurile fertile din sudul României. Astăzi avem o mie de hectare de dune de nisip care în fiecare an înghit alte o mie de hectare de teren fertil. Acest proces care se întâmplă în sudul României (...) se va accentua în viitorul apropiat, dacă nu vom reuşi ca acest teren să fie stabilizat, fie prin păduri, aşa cum o avem pe aceasta de la Mârşani, fie să facem perdele de protecţie", a mai spus ministrul Mediului.

Alexe a precizat că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are resursele necesare pentru ca aceste terenuri deşertificate ale României să poată fi împădurite, arătând că pădurea de la Mârşani înfiinţată în urmă cu câţiva ani are 1.364 de hectare, din care 1.200 ha au fost realizate cu bani de la MMAP, prin Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, iar 164 de hectare au fost realizate cu bani de la MMAP, prin Administraţia Fondului pentru Mediu.

"Aici, în sudul României, 60% dintre locuitori lucrează în agricultură, iar viaţa lor de joacă la ruleta schimbărilor climatice (...) Pădurea din faţă are 10-16 milioane de puieţi plantaţi din banii de la MMAP şi dacă nu am fi avut pădure, aceste dune de nisip s-ar fi extins spre Bechet şi alte zone din Oltenia. Important este să stabilizăm aceste terenuri, să oprim acest fenomen al deşertificării şi să le dăm şi o categorie de folosinţă. Dacă pe aceste terenuri acum 10-20 de ani nu se cultiva nimic, astăzi cele 1.500 de familii încep să beneficieze de pe urma acestor împăduriri, pentru că oamenii au început să-şi producă lemnul de foc şi în anii ce vor urma acest lucru va fi din ce în ce mai vizibil", a mai spus ministrul Mediului.

Acesta susţine că alte exemple de bună practică privind împădurirea terenurilor deşertificate sunt la Daneţi (Dolj) şi la Urzica (Olt).

Ministrul a vizitat perimetrul de ameliorare de peste 1.300 ha de la Mârşani, una dintre cele mai afectate zone de fenomentul deşertificării din Oltenia. AGERPRES

Publicat în Silvicultura

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), alături de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), au lansat miercuri, 4 martie, un apel comun la educație responsabilă și grijă față de apă și mediu. Evenimentul a fost organizat cu ocazia lansării spre votului publicului a desenelor realizate de peste 900 de elevi din cele peste 170 de școli înscrise în Concursul Național de Desen „SuperEroii lui Picurici”, organizat în parteneriat de cele două ministere. Inițiativa se înscrise în contextul campaniei naționale de conștientizare și informare publică Apa Noastră derulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în perioada 2019-2021 ca parte a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN).

Concurs: Supereroii lui Piciurici

La lansare au participat dl. Leonard Achiriloaiei, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și dna. Rodica Luminița Barcari, secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în Ministerul Educației și Cercetării. Gazda reuniunii a fost conf. univ. dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române. “Tot mai mulți tineri sunt preocupați să protejeze mediul și vocile lor se fac auzite de către cei care încă nu au înțeles importanța acestui demers. Aceste rezultate ne încurajează să ne intensificăm eforturile, începând de la cele mai fragede vârste ale tinerilor. Copiii de astăzi sunt uimitori, prin deschiderea, sensibilitatea și creativitatea pe care o demonstrează, atunci când sunt implicați în teme de educație de mediu”, a declarat Leonard Achiriloaiei, după vizionarea unora dintre minunatele lucrări realizate de copii în cadrul concursului în care s-au înscris cu entuziasm.

“Concursul > asigură complementaritatea educațională formală – nonformală, oferind tuturor un spațiu dedicat de aplicare a teoriei în practică, de formare și exersare a competențelor, dar și de manifestare a capacității creative, integrate cum ar fi educația prin artă și educația prin joc. Ministerul Educației și Cercetării încurajează și susține demersurile educaționale, în parteneriat cu instituții guvernamentale și nonguvernamentale specializate și centrate pe tematica protejării mediului, cu speranță că, în acest mod, poate pregăti tânăra generație pentru a face față provocărilor viitoare“, a precizat Rodica Luminița Barcari.

Reuniunea a avut loc în cadrul expoziției GLASS FISH. GLASS WORLD şi a reprezentat o contribuție a artiștilor Mirela Trăistaru și Cristi Farcaș la dezbaterea despre cât de adâncă este criza societății noastre și cât de dificilă este conceperea unor răspunsuri concrete la această criză. Mesajul comun transmis a fost completat de artista Mirela Trăistaru, reprezentanta României la bienala de la Lyon- 2019 și unul dintre ambasadorii Apa Noastră. “La nivel internațional, arta este folosită din ce în ce mai des pentru a critica modul în care omenirea și-a abandonat datoria de a conserva Pământul. Pentru că arta are mijloacele sale proprii de comunicare, de a schimba comportamentele și mentalitățile umane“.

Concursul de desen pentru copii va continua cu etapa finală (București, 30-31 mai), unde vor participa doar 40 de finaliști, selectați ca urmare a notelor juriului, coroborate cu voturile ce pot fi acordate până pe 22 martie pe portalul apanoastra.ro, secțiunea “SuperEroii lui Picurici”.

Despre proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”

Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice.

Conform multiplelor studii de specialitate, poluarea apelor cu nitrați este cauzată de o gestionare improprie a fertilizanților (naturali sau chimici) și poate conduce la probleme grave de mediu (eutrofizare – fenomen care afectează grav echilibrul ecosistemele acvatice), dar mai ales la consecințe asupra sănătății populației. Afecțiunea ceai mai gravă, methemoglobinemia reprezintă o reducere a capacității sângelui de a transporta oxigenul, care se manifestă prin cianoza pielii, anxietatea și confuzie pe măsură ce boala se agravează. Din păcate, în România încă se înregistrează cazuri de methemoglobinemie, iar cei mai vulnerabili în fața acestei afecțiuni sunt bebelușii care sunt hrăniți cu lapte preparat cu apă din surse poluate cu nutrienți. Afecțiunea se mai numește și boala albastră a sugarului, sau cianoza infantilă.

Proiectul CIPN, finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială, este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat, între altele, un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale.

Publicat în Mediu