Afişez elemetele după tag: Romania

România a exportat animale vii în valoare de 83,21 milioane de euro, în primul trimestru din acest an, în scădere cu 2,5% faţă de perioada similară a anului trecut, când încasările au fost de 85,35 milioane de euro, potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea Agerpres.

Cantitatea exportată a fost de 39.018 tone în primele trei luni ale anului, cu 6.125 tone mai puţin decât în acelaşi interval de timp din 2019.

Pe de altă parte, valoarea importurilor de animale vii a totalizat 43,83 milioane de euro, în primul trimestru din acest an, în creştere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut, când s-a consemnat 43,018 milioane de euro. Din punct de vedere cantitativ în primul trimestru din acest an s-au importat peste 12.705 tone, iar în 2019, trimestrul I, aproape 16.107 tone.

România continuă să înregistreze excedent în comerţul internaţional (intra şi extracomunitar) cu animale vii şi în 2020, respectiv 39,38 milioane de euro în primul trimestru, însă acesta s-a redus faţă de primul trimestru al anului trecut cu 7% (42,34 milioane de euro).

În perioada ianuarie-martie 2020, deficitul României în comerţul internaţional cu produse agroalimentare a scăzut cu aproape 9% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, până la 440,9 milioane de euro.

Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un deficit de 953,28 milioane de euro în primul trimestru din acest an, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 512,37 milioane de euro.

Publicat în Actualitate

Comisia Europeană şi-a exprimat dezaprobarea faţă de decizia României de a interzice exporturile de produse agricole, adăugând că va analiza impactul pe care această interdicţie îl va avea asupra schimburilor comerciale în interiorul pieţei unice, transmite Bloomberg.

Săptămâna trecută, autorităţile de la Bucureşti au interzis vânzarea de produse agricole, inclusiv grâu, porumb şi zahăr, în afara Uniunii Europene. Guvernul român intenţionează să permită în continuare vânzarea produselor în UE, însă cumpărătorii trebuie să dovedească faptul că nu sunt destinate pentru a fi exportate.

Potrivit unui comunicat publicat sâmbătă, Comisia Europeană a subliniat că nu există motive de piaţă pentru a limita schimburile comerciale în interiorul sau în afara pieţei unice. Restricţiile care plasează o "povară excesivă" asupra exportatorilor de produse agricole, vor afecta securitatea alimentară, susţine executivul comunitar.

"Comisia nu dispune de niciun fel de informaţii care să arate că România se confruntă sau se va confrunta în scurt timp cu deficienţe în aprovizionarea de produse agricole destinate consumului uman. Măsurile par să fie disproporţionate", a declarat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

România este unul dintre cei mai importanţi exportatori comunitari de grâu, porumb şi orz, deservind pieţele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

Comisia Europeană a adăugat că poartă discuţii cu autorităţile române şi evaluează impactul interdicţiei. Menţinerea unui lanţ funcţional de aprovizionare cu alimente este o prioritate în contextul pandemiei de coronavirus, a subliniat executivul comunitar.

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, joi seara, că în perioada stării de urgenţă se va suspenda exportul pentru mai multe produse agroalimentare, precum grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, ulei de seminţe şi zahăr.

"Suntem în momentul în care trebuie să luăm măsuri şi pentru securitatea alimentară a românilor. Pe perioada stării de urgenţă se interzice şi se suspendă exportul pentru următoarele produse agroalimentare: grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea-soarelui, ulei de seminţe, zahăr, produse de brutărie, de patiserie, biscuiţi, turte sau alte reziduuri solide rezultate din produsele din domeniul panificaţiei, tot ceea ce ţine de zona acesta care se referă la reziduuri inclusiv pentru alimentarea industriei sau agriculturii", a declarat Vela, la sediul MAI, prezentând conţinutul Ordonanţei Militare nr. 8.

Pe de altă pare, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, că produsele procesate incluse pe lista produselor agroalimentare pentru care a fost interzis exportul pe perioada stării de urgenţă ar putea fi eliminate la începutul acestei săptămâni.

"O să corectăm partea această din ordonanţă (Ordonanţa militară nr.8), putem modifica anexa, dacă efectul nu este cel scontat. Noi am stopat exporturile pentru cereale şi produse agroalimentare pentru a ne asigura că sunt suficiente stocuri pentru populaţie, dar, repet, interdicţia se referă doar la spaţiul extracomunitar. O să vedem care este impactul până luni (13 aprilie n.r.) şi o să dăm o altă ordonanţă prin care o să scoatem din listă, eventual, punctul 11, care conţine produse procesate. Săptămânal putem corecta câte ceva, în funcţie de evoluţia stocurilor. Vrem să monitorizăm foarte atent, astfel încât tot ce ne trebuie să rămână în ţară", a explicat Oros.  Sursa: Agerpres

Publicat în Actualitate

Regiunea Ileia de pe coasta de vest a Greciei este regiunea cea mai specializată în agricultură, silvicultură şi pescuit din Uniunea Europeană, în condiţiile în care în anul 2017 o cotă de 24,3% din valoarea adăugată brută creată în Ileia a venit din cultivarea porumbului, tomatelor şi altor fructe şi legume, precum şi din creşterea animalelor şi pescuit, arată datele publicate luni de Eurostat.

Urmează în ordine regiunea Silistra din partea de nord-est a Bulgariei, unde agricultur a fost responsabilă în 2017 pentru 22,8% din valoarea adăugată brută creată în această regiune. Pe celălalt mal al Dunării, regiunea Călăraşi din România este şi ea puternic specializată în agricultură, care în anul 2017 a fost responsabilă pentru 20,4% din valoarea adăugată brută în această regiune.

Conform datelor Eurostat, alte regiuni din UE unde agricultura, silvicultura şi pescuitului sunt responsabile pentru aproape 20% din valoarea adăugată brută sunt: Pella în Grecia (19,6%), Bjelovar-Bilogora în Croaţia (19,5%), Almeria în Spania (19,2%) şi Ialomiţa în România (18,6%). Sursa: Agerpres  - Credit foto: Pixabay

Publicat în Actualitate

România s-a situat în 2019 pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi producţia realizată de porumb boabe şi floarea soarelui, a anunţat Institutului Naţional de Statistică.

La grâu, România s-a situat pe locul patru, atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Polonia. La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul şapte la producţia realizată, după Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Regatul Unit şi Belgia.

Conform Agerpres, suprafaţa cultivată în 2019, comparativ cu anul precedent, a crescut la cereale pentru boabe, plante uleioase, cartofi şi a scăzut la leguminoase pentru boabe şi legume.

Producţia agricolă vegetală a crescut în anul 2019, comparativ cu 2018, la leguminoase pentru boabe şi a scăzut la cereale pentru boabe, plante uleioase, cartofi şi legume.

Astfel, suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a crescut cu 3,3%, în timp ce producţia a scăzut cu 6,5%, faţă de anul precedent, în principal din cauza reducerii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar). Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2019 reprezintă 47,9% din cea cultivată cu cereale pentru boabe, iar suprafaţa cultivată cu grâu 38,8%. Producţia de cereale a scăzut în principal din cauza reducerii cu 9,2% a producţiei la porumb boabe.

La leguminoase pentru boabe, producţia a urcat cu 27,7%, ca urmare a creşterii randamentului la hectar, faţă de anul precedent.

Producţia la plante uleioase a scăzut cu 9,0%, deşi suprafaţa cultivată a crescut cu +3,4%. Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui (+12,6%), iar scăderi la rapiţă (-47,1%) şi soia boabe (-20,6%).

Suprafaţa cultivată cu cartofi a urcat cu 0,6%, iar producţia a scăzut cu 10,2%, faţă de anul precedent. Producţia de legume a scăzut cu 7,9%, ca urmare atât a scăderii suprafeţei cultivate, cât şi a randamentului la hectar, faţă de anul precedent.

Datele INS mai arată că, în anul 2019, producţia de struguri a scăzut cu 15%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar cu 15,5%, faţă de anul precedent.

Producţia de fructe din livezi s-a redus cu 10,7%, din cauza scăderii randamentului la hectar, faţă de anul precedent

Publicat în Actualitate

România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară, iar coridoarele "verzi" de transport al alimentelor şi inputurilor funcţionează, a declarat la Digi 24, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

"La această oră, România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară. Coridoarele "verzi" de transport al alimentelor şi al inputurilor funcţionează. Noi monitorizăm zilnic stocurile, cât şi preţurile, dar mai ales problemele pe care agricultorii şi cei din industria alimentară le au, pentru că am creat o platformă de comunicare încă din prima zi cu tot ce înseamnă mediu asociativ şi în timp real ştim exact care sunt problemele apărute şi încercăm să le rezolvăm punctual. Chiar ieri (miercuri, 1 aprilie, n.r.) am avut o întâlnire la nivelul Guvernului cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ din agricultură şi industria alimentară unde fiecare a venit şi a prezentat problemele şi soluţiile pe care le gândesc ca în viitor să nu se întâmple ce prevesteau cele trei organizaţii mondiale, că s-ar putea ajunge şi la o criză alimentară. Sperăm să nu ajungem acolo", a afirmat Oros.

Ministrul de resort a punctat faptul că toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs trebuie să se aşeze la masă şi să-şi negocieze marjele de profit, astfel încât să rămână pe piaţă în timpul acestei crize.

"Cele trei organizaţii (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Comerţului şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, n.r.) atrag atenţia că ar putea apărea o criză alimentară pe fondul unui comportament de consum bazat pe frică şi insecuritate. Noi tocmai acest lucru trebuie să-l prevenim, să nu agităm prea mult oamenii, să monitorizăm tot ce se întâmplă atât la nivel european, cât şi la nivel naţional privind activitatea din agricultură şi din industria alimentară. De la început am făcut un apel la calm, la responsabilitate, la omenie între toţi actorii, atât producători mici şi mari, cât şi procesatori mici şi mari, cât şi comercianţi. Am spus că, pentru a menţine nişte preţuri rezonabile suportabile de către populaţie şi pentru a fi suficiente alimente pe rafturile magazinelor şi în pieţe, este nevoie să se aşeze la o masă toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs şi să-şi negocieze între ei marjele de profit, astfel încât să rămână toţi pe piaţă în timpul acestei crize", a spus oficialul.

Acesta a adăugat că primii afectaţi de o decizie a statului privind fixarea preţului la raft ar fi producătorii şi procesatorii mici din România.

"Dacă statul vine şi, în mod arbitrar, fixează preţul la raft, primii care sunt afectaţi sunt producătorii şi procesatorii mici, adică cei din România. Comercianţii sunt ultimii care vor fi afectaţi. Nu avem niciun interes să scoatem de pe piaţă exact producătorii şi procesatorii mici. Drept pentru care am făcut un apel la calm, să rămână deschise pieţele agroalimentare, în aşa fel încât ei să-şi poată vinde mărfurile. Am făcut şi acea platformă în care pot să-şi expună cantităţile şi datele, în aşa fel încât retailerii care au o oarecare îngreunare în transportul importurilor şi mai ales al produselor pe care acum producătorii le au din abundenţă, să pună pe raft şi produse româneşti proaspete. Aici mă refer, în primul rând, la zarzavaturi şi la legume. În mare parte se întâmplă acest lucru", a susţinut Adrian Oros.

Potrivit Agerpres, organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au subliniat, recent, într-un comunicat de presă comun, că incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricţii la export şi ar putea genera o penurie pe piaţa mondială, iar astfel de reacţii pot modifica echilibrul dintre oferta alimentară şi cerere, ducând la creşterea preţurilor şi creşterea volatilităţii acestora.

"Am aflat din crizele anterioare că astfel de măsuri sunt deosebit de dăunătoare pentru statele cu venituri mici şi cu deficit alimentar şi pentru eforturile organizaţiilor umanitare de a achiziţiona alimente pentru cei care au nevoie disperată de acestea. (...) Trebuie să ne asigurăm că răspunsul nostru la COVID-19 nu creează, în mod involuntar, penurii nejustificate de produse esenţiale şi exacerbează foamea şi malnutriţia", se notează în informarea celor trei organizaţii.

Potrivit sursei citate, odată cu adoptarea unor măsuri care vizează stoparea accelerării pandemiei COVID-19 sunt necesare şi măsuri de minimizare a efectelor potenţiale asupra ofertei de alimente sau a consecinţelelor neintenţionate asupra comerţului mondial şi securităţii alimentare.

Credit foto: Pixabay

Publicat în Actualitate
Marți, 17 Martie 2020 20:00

O NOUĂ AGRICULTURĂ PENTRU O NOUĂ ROMÂNIE

AGRICULTURA ROMÂNIEI este un brand născut pe la mijlocul secolului al XX-lea, „viu“ vreo cinci-şase decenii sub denumiri ce trebuiau să reprezinte şi epoca în care apărea, renăscut în anul de graţie 1990, apoi în 2020 ca marcă nou înregistrată, de data aceasta on-line, poate forma cea mai accesibilă în zilele noastre celor mai mulţi cititori din sectoarele la care ne referim.

AGRICULTURA ROMÂNIEI reapare la îndemnul mai multor colegi, prieteni, cunoştinţe, lucrători în diferite sectoare agricole, de industrie alimentară, mediu, păduri etc., poate şi din nevoia tot mai mare de informaţie a acestora, grupată, simplificată sub un brand cunoscut şi de impact, scutindu-i astfel de navigarea obositoare pe mai multe reţele social - media în căutarea a ceea ce, de multe ori, nu este tocmai bine şi corect ancorat în realitate.

NOUL PRODUS MEDIA apare într-o perioadă premergătoare apariţiei crizei generate de virusul COVID-19 care, se pare, creează premisele unor schimbări majore la nivel mondial sub aspect socio-economic.

CUM sunt percepute eventualele EFECTE ale actualei CRIZE, cât de mult va afecta activitatea fiecăruia dintre noi în contextul generalizării acesteia, vă las pe dumneavoastră, stimaţi cititori, să apreciaţi.

AŞADAR, aşteptăm opinii, sugestii pentru AGRICULTURA unei… NOI ROMÂNII.

agriculturaromaniei.ro

ORICÂND veţi fi bine-veniţi şi vă asigurăm de toată sinceritatea şi corectitudinea informaţiilor furnizate.

VĂ SUNTEM ALĂTURI, FIŢI-NE LA FEL!

REDACŢIA

Publicat în Actualitate