industria alimentara - Agricultura României

Afişez elemetele după tag: industria alimentara

România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară, iar coridoarele "verzi" de transport al alimentelor şi inputurilor funcţionează, a declarat la Digi 24, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

"La această oră, România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară. Coridoarele "verzi" de transport al alimentelor şi al inputurilor funcţionează. Noi monitorizăm zilnic stocurile, cât şi preţurile, dar mai ales problemele pe care agricultorii şi cei din industria alimentară le au, pentru că am creat o platformă de comunicare încă din prima zi cu tot ce înseamnă mediu asociativ şi în timp real ştim exact care sunt problemele apărute şi încercăm să le rezolvăm punctual. Chiar ieri (miercuri, 1 aprilie, n.r.) am avut o întâlnire la nivelul Guvernului cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ din agricultură şi industria alimentară unde fiecare a venit şi a prezentat problemele şi soluţiile pe care le gândesc ca în viitor să nu se întâmple ce prevesteau cele trei organizaţii mondiale, că s-ar putea ajunge şi la o criză alimentară. Sperăm să nu ajungem acolo", a afirmat Oros.

Ministrul de resort a punctat faptul că toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs trebuie să se aşeze la masă şi să-şi negocieze marjele de profit, astfel încât să rămână pe piaţă în timpul acestei crize.

"Cele trei organizaţii (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Comerţului şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, n.r.) atrag atenţia că ar putea apărea o criză alimentară pe fondul unui comportament de consum bazat pe frică şi insecuritate. Noi tocmai acest lucru trebuie să-l prevenim, să nu agităm prea mult oamenii, să monitorizăm tot ce se întâmplă atât la nivel european, cât şi la nivel naţional privind activitatea din agricultură şi din industria alimentară. De la început am făcut un apel la calm, la responsabilitate, la omenie între toţi actorii, atât producători mici şi mari, cât şi procesatori mici şi mari, cât şi comercianţi. Am spus că, pentru a menţine nişte preţuri rezonabile suportabile de către populaţie şi pentru a fi suficiente alimente pe rafturile magazinelor şi în pieţe, este nevoie să se aşeze la o masă toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs şi să-şi negocieze între ei marjele de profit, astfel încât să rămână toţi pe piaţă în timpul acestei crize", a spus oficialul.

Acesta a adăugat că primii afectaţi de o decizie a statului privind fixarea preţului la raft ar fi producătorii şi procesatorii mici din România.

"Dacă statul vine şi, în mod arbitrar, fixează preţul la raft, primii care sunt afectaţi sunt producătorii şi procesatorii mici, adică cei din România. Comercianţii sunt ultimii care vor fi afectaţi. Nu avem niciun interes să scoatem de pe piaţă exact producătorii şi procesatorii mici. Drept pentru care am făcut un apel la calm, să rămână deschise pieţele agroalimentare, în aşa fel încât ei să-şi poată vinde mărfurile. Am făcut şi acea platformă în care pot să-şi expună cantităţile şi datele, în aşa fel încât retailerii care au o oarecare îngreunare în transportul importurilor şi mai ales al produselor pe care acum producătorii le au din abundenţă, să pună pe raft şi produse româneşti proaspete. Aici mă refer, în primul rând, la zarzavaturi şi la legume. În mare parte se întâmplă acest lucru", a susţinut Adrian Oros.

Potrivit Agerpres, organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au subliniat, recent, într-un comunicat de presă comun, că incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricţii la export şi ar putea genera o penurie pe piaţa mondială, iar astfel de reacţii pot modifica echilibrul dintre oferta alimentară şi cerere, ducând la creşterea preţurilor şi creşterea volatilităţii acestora.

"Am aflat din crizele anterioare că astfel de măsuri sunt deosebit de dăunătoare pentru statele cu venituri mici şi cu deficit alimentar şi pentru eforturile organizaţiilor umanitare de a achiziţiona alimente pentru cei care au nevoie disperată de acestea. (...) Trebuie să ne asigurăm că răspunsul nostru la COVID-19 nu creează, în mod involuntar, penurii nejustificate de produse esenţiale şi exacerbează foamea şi malnutriţia", se notează în informarea celor trei organizaţii.

Potrivit sursei citate, odată cu adoptarea unor măsuri care vizează stoparea accelerării pandemiei COVID-19 sunt necesare şi măsuri de minimizare a efectelor potenţiale asupra ofertei de alimente sau a consecinţelelor neintenţionate asupra comerţului mondial şi securităţii alimentare.

Credit foto: Pixabay

Publicat în Actualitate

Incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricţii la export şi ar putea genera o penurie pe piaţa mondială, iar astfel de reacţii pot modifica echilibrul dintre oferta alimentară şi cerere, ducând la creşterea preţurilor şi creşterea volatilităţii preţurilor, susţin reprezentanţii organizaţiilor internaţionale.

"Am aflat din crizele anterioare că astfel de măsuri sunt deosebit de dăunătoare pentru statele cu venituri mici şi cu deficit alimentar şi pentru eforturile organizaţiilor umanitare de a achiziţiona alimente pentru cei care au nevoie disperată de acestea. (...)

Trebuie să ne asigurăm că răspunsul nostru la COVID-19 nu creează, în mod involuntar, penurii nejustificate de produse esenţiale şi exacerbează foamea şi malnutriţia", se menţionează într-un comunicat comun, semnat de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Potrivit sursei citate, odată cu adoptarea unor măsuri care vizează stoparea accelerării pandemiei COVID-19 sunt necesare şi măsuri de minimizare a efectelor potenţiale asupra ofertei de alimente sau a consecinţelelor neintenţionate asupra comerţului mondial şi securităţii alimentare.

"Atunci când statele întreprind măsuri pentru a proteja sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor lor, acestea ar trebui să se asigure că orice măsuri legate de comerţ nu perturbă lanţul de aprovizionare cu alimente. Astfel de întreruperi, inclusiv împiedicarea circulaţiei lucrătorilor din industria agricolă şi alimentară precum şi întârzierea la frontiere a containerelor alimentare, duc la deteriorarea mărfurilor perisabile şi la o creştere a risipei de alimente.", se menţionează în comunicat.

Potrivit Agerpres, reprezentanţii organizaţiilor internaţionale consideră că restricţiile privind comerţul cu alimente ar putea fi, de asemenea, legate de preocupări nejustificate privind siguranţa alimentelor. "Dacă un astfel de scenariu s-ar concretiza, acesta ar perturba lanţul de aprovizionare cu alimente, cu consecinţe deosebit de pronunţate pentru populaţiile cele mai vulnerabile", susţin aceştia.

Totodată, reprezentanţii organizaţiilor internaţionale consideră că trebuie să prevenim repetarea unor astfel de măsuri dăunătoare. "Tocmai în astfel de perioade cooperarea internaţională este esenţială. În mijlocul blocajelor impuse de COVID-19, trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura un comerţ cât mai liber, pentru a evita penuria alimentară.", se menţionează în comunicat.

De asemenea, este extrem de important să protejăm producătorii de alimente şi lucrătorii implicaţi în procesarea şi distribuţia produselor alimentare, pentru a minimiza răspândirea bolii în acest sector şi pentru a menţine sistemele de aprovizionare cu alimente deschise. Consumatorii, în special cei mai vulnerabili, trebuie şi în continuare să poată avea acces la alimente în raza reşedinţei lor, în condiţii de siguranţă.

Totodată, trebuie să ne asigurăm că informaţiile privind măsurile legate de comerţul cu alimente, capacitatea de producţie, consumul şi stocurile de produse alimentare, precum şi preţurile la produsele alimentare, să fie accesibile tuturor în timp real.

"Acest lucru reduce incertitudinea şi permite producătorilor, consumatorilor şi comercianţilor să ia decizii în cunoştinţă de cauză. Mai presus de toate, aceasta ajută la minimizarea cumpărăturilor generate de panică şi la acumularea nejustificată de alimente şi alte mărfuri esenţiale. Acum este momentul să arătăm solidaritate, să acţionăm în mod responsabil şi să respectăm obiectivul nostru comun de a spori securitatea alimentară, siguranţa alimentelor şi a nutriţiei şi de a spori bunăstarea generală a oamenilor din lume.", se precizează în comunicat. 

Publicat în Actualitate

Susţinerea industriei alimentare autohtone trebuie să fie trecută pe lista de priorităţi a Guvernului, pentru că ea trebuie să lucreze la capacitate maximă în această perioadă, potrivit reprezentanţilor Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) - Sindalimenta.

Aceştia solicită autorităţilor să ia măsuri rapide pentru sancţionarea fermă a speculanţilor, pentru protejarea producătorilor autohtoni, a angajaţilor din industria alimentară şi a populaţiei.

"Avem produse de strictă necesitate ale căror preţuri au crescut nejustificat. Preţul materiei prime, cu excepţia cărnii de porc încă nu a crescut, producătorii produc alimente la acelaşi preţ, iar preţurile la poarta fabricii sunt la fel ca acum o lună de zile. Dacă aceste creşteri apar în anumite magazine, acestea sunt cauzate, pe de o parte, de comerciant, iar pe de altă parte de aceşti interlopi care profită de situaţie şi împotriva cărora statul român nu a luat nicio măsură şi nici nu arată că ar fi interesat să ia", se menţionează într-un comunicat al Sindalimenta.

Conform Agerpres, sindicatele din industria alimentară a solicitat deja Guvernului adoptarea, în regim de urgenţă, a câtorva măsuri, printre care: eliminarea taxelor şi impozitelor pentru societăţile din industria alimentară pe o perioadă de 6 luni; scutirea de la plata taxelor pe salariu pentru o perioadă de 6 luni în cazul angajaţilor din industria alimentară; stoparea exporturilor de materie primă pentru industria alimentară şi încurajarea importurilor pentru acest sector; sprijinirea sectorului de procesare a cărnii prin acordarea de subvenţii pentru procesare.

Reprezentanţii federaţiei mai subliniază că agricultura românească are nevoie de sprijinul statului în această perioadă în care ar trebui să fie în plină desfăşurare campania de însămânţări şi atrag atenţia că blocarea activităţilor agricole va costa România foarte scump.

"Există pericolul ca, pe fondul crizei medicale, la nivel mondial să se înregistreze o scădere a producţiilor agricole, iar acest lucru va avea ca efect scumpirea tuturor produselor agricole, deci şi a importurilor. Tocmai de aceea, fermierii trebuie sprijiniţi în această perioadă. După mai bine de o săptămână de când Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) - Sindalimenta cere Guvernului plafonarea preţurilor la energia electrică, termică, carburanţi şi apă, în sfârşit acesta a reuşit să înţeleagă necesitatea acestei măsuri, iar duminică seara, prin Ordonanţa militară 4, a pus-o în practică. Poate, într-un final, va pricepe şi ministrul Agriculturii că se impune şi plafonarea preţurilor la produsele alimentare", se mai precizează în comunicat.

De asemenea, Sindalimenta mai solicită Guvernului adoptarea, în regim de urgenţă, a unui plan de măsuri care să asigure creşterea performanţelor sectorului zootehnic de creştere a porcilor, asta şi în contextul în care România a pierdut, începând cu data de 23 martie, statutul de ţară liberă de pestă porcină clasică.

Totodată, reprezentanţii industriei alimentare susţin că Executivul trebuie să adopte rapid un plan de măsuri pentru sprijinirea legumicultorilor care în perioada imediat următoare vor începe să apară în pieţe cu produse româneşti.

"Salvaţi agricultura şi industria alimentară din România. Avem potenţial şi trebuie să dovediţi că luarea măsurilor menite să dezvolte aceste sectoare de activitate reprezintă pentru dumneavoastră o prioritate. Nu neglijaţi activitate sectoarelor fără de care nu putem funcţiona - sectorul de distribuţie!", cer membrii Sindalimenta.

Publicat în Actualitate

Plafonarea prețurilor la raft este din punct de vedere economic o prostie mare, pentru că în primul rând îl distrugem pe producătorul mic, care este român, iar pe de altă parte încurajăm specula, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, la începutul şedinţei de Guvern.

"Am văzut în ultima perioadă apeluri făcute de unii să se plafoneze preţul (alimentelor n.r.) la raft, asta este din punct de vedere economic o prostie mare, pentru că, dacă plafonăm doar preţul la raft, în primul rând îl distrugem pe producător, pe producătorul mic, care este român. Pe de altă parte încurajăm specula. Ceea ce încercăm să facem noi de două săptămâni: stăm cu fiecare filieră de produs la masă, producător, procesator, comerciant şi încercam să-i determinăm ca marja de adaos, marja de profit dintre fiecare verigă a acestui lanţ să fie discutată şi să o stabilim de comun acord până trece această criză, după ce trece criza, pot să-şi înceapă iarăşi războiul comercial între ei, dar până atunci încercăm să ne asigurăm că nu se întâmplă acest lucru", a precizat Oros .

El a subliniat că deocamdată agricultura şi industria alimentară funcţionează, dar atunci când va fi nevoie va interveni prin măsuri de sprijin şi scheme de ajutor de stat ca să încurajeze acele sectoare deficitare.

"Sunt într-adevăr produse deficitare, cel puţin la carnea de porc, unde noi producem doar 30% din consum. Asta se datorează în primul rând şi evoluţiei de doi ani de zile a pestei porcine africane, care a decimat fermele mari şi mai ales partea de reproducţie, şi mai puţin avem probleme la alte produse. Sigur, noi gândim în paralel şi atunci când va fi nevoie - deocamdată agricultura şi industria alimentară funcţionează - dar atunci când va fi nevoie să intervenim prin măsuri de sprijin, prin scheme de ajutor de stat să încurajăm exact acele sectoare care sunt deficitare şi care ar putea fi un avantaj în această perioadă, să relansăm aceste sectoare", a subliniat ministrul Agriculturii.

Referitor la plafonarea preţurilor la produse alimentare, premierul Ludovic Orban a menţionat că este greu de instituit un mecanism de plafonare, dacă nu aproape imposibil, pentru că întotdeauna se creează un decalaj între cerere şi ofertă.

"În privinţa plafonării vă spun foarte clar că este greu de instituit un mecanism de plafonare, dacă nu aproape imposibil, pentru că întotdeauna când se creează un decalaj între cerere şi ofertă şi acum a crescut exploziv cererea la o ofertă oarecum redusă... Hai să fim cinstiţi, toate restricţiile de transport de marfă, toate problemele care au apărut în lanţul de producţie şi în general pe lanţ au generat discontinuităţi în aprovizionare şi au redus un pic oferta. Ori în condiţiile acestea şi din cauza unei panici instituite artificial, de multe ori prin anunţuri şi prin fake news-uri, s-a generat o creştere a consumului şi a cumpărărilor, s-a creat această oportunitate", a subliniat Ludovic Orban.

El consideră că soluţia cea mai bună în această perioadă este de a creşte producţia şi de a avea permanent în vedere asigurarea unei oferte crescute, care să fie cât mai aproape de nivelul cererii.

"Eu vă spun limpede, sunt produse la care dacă se aplică mecanismul, pe care l-am văzut prin tot felul de năzdrăvănii de proiecte legislative, se va crea penurie. Produsele respective vor dispărea de pe piaţă şi abia atunci vor apărea cu adevărat probleme în momentul în care se fixează un preţ administrativ care nu are nicio legătura cu realitatea economiei de pe piaţă şi care nu ţine cont că foarte multe produs sunt importate şi că de multe ori există posibilitatea de a evita orice restricţie administrativă. Adică este foarte simplu să fixezi un intermediar în import, cum fac mulţi şmecheri din Belize, sau din orice paradis fiscal, care (...) practic îţi aduce preţul la import la un preţ foarte mare. Ori practic nu ai făcut nimic dacă ai instituit o plafonare, inclusiv în ceea ce priveşte teoriile de plafonare a adaosului comercial", a mai spus premierul.

Orban a menţionat că a vorbit cu preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, să facă o evaluare a evoluţiei preţurilor pe diferite categorii de produse. În context, şeful autorităţii de concurenţă a subliniat că "în momentul de faţă, datele noastre nu arată o perturbare, o afectare masivă a întregii pieţe".

"Noi avem o bază de date foarte bună a preţurilor, pentru că avem un proiect numit Monitorul Preţurilor, în care avem toate preţurile, la toate alimentele, din toate magazinele, din lanţurile din toată ţara. Unde nu stăm atât de bine, nu avem date din pieţe şi magazine mici şi asta am demarat împreună cu ANPC şi Ministerul Agriculturii, schimbăm date între noi, ca să avem o imagine ce se întâmplă şi în zona comerţului tradiţional. Comerţul tradiţional este undeva la 40% din piaţă, 60% sunt magazinele din lanţurile de comercializare a alimentelor. Evident că lucrurile nu merg atât de bine, preţurile nu sunt atât de mici cum erau acum câteva luni. Sunt disfuncţionalităţi în piaţă, dar nu e o disfuncţionalitate generalizată. Vedem produse la care preţurile au scăzut, unele care rămân cumva constante şi câteva la care avem creşteri de preţuri", a subliniat Bogdan Chiriţoiu.

Potrivit sursei citate, Autoritatea de Concurenţă va interveni acolo unde vor exista suspiciuni de încălcare a legii, adăugând că în prezent există o investigaţie în aceste sens.

"Situaţia o monitorizăm. Acolo unde vom avea suspiciuni de încălcare a legii vom interveni. Avem deja o investigaţie în curs. Pot să fie şi altele. În momentul de faţă, datele noastre nu arată o perturbare, o afectare masivă a întregii pieţe. Aş susţine ce a spus domnul ministru înainte şi e important să ne asigurăm că lanţul logistic funcţionează bine, atât pe plan intern cât şi extern, să ne asigurăm că mărfurile ajung la timp în magazine, dar altfel piaţa pare să funcţioneze bine în momentul de faţă pe partea de produse alimentare", a menţionat Chiriţoiu.

Sursa: Agerpres

Publicat în Actualitate